În al doilea an al pandemiei de coronavirus, termenul de„ languishing” are toate șansele să descrie starea emoțională a omenirii în 2021, așa cum l-a numit renumitul psiholog Adam Grant, într-un articol publicat în 2021 în The New York Times.
CITEȘTE ȘI: 32 de indieni au fost prinşi între Dudeștii Vechi și Sânnicolau Mare. Au trecut ilegal frontiera din Serbia în România
Psihologul a explicat că „lâncezirea” asta « simte ca și cum îți încurci zilele, ca și cum ai privi viața ta printr-un geam aburit și ai vedea-o în ceață».
Ce este languishing?
Când ești în această stare mintală și emoționlă, s-ar putea să nu vezi rostul lucrurilor. Este greu să aștepți cu nerăbdare să ți se întâmple lucruri noi sau pozitive în viața ta. Nu te simți neapărat fără speranță. Dar…lâncezești.
„Lâncezirea” – singurul fel în care a fost tradus, deocamdată, acest languishing – este folosită pentru a descrie o stare mintală care te poate îngreuna să te simți pozitiv în ceea ce privește modul în care se desfășoară viața ta. Oamenilor care se simt astfel le lipsește aceeași bucurie pe care au avut-o cândva. Ei pot simți o lipsă generală de bunăstare mintală, chiar dacă nu au depresie sau alte afecțiuni de sănătate mentală diagnosticate.
Simptomele pot fi unice pentru fiecare persoană, dar includ:
- Un sentiment de blocare sau senzația că viața a stagnat
- Sentimente de gol
- Lipsa de motivație
- Un sentiment de rău mintal (lipsa generală de bunăstare)
Termenul „languishing” provine de la cercetătorii internaționali, iar sociologul Dr. Corey Keyes spune că este o stare clinică trecută cu vederea anterior. Cercetătorii și-au bazat concluziile pe trei studii separate realizate în Africa de Sud. Studiile susțin ideea că stările de languishing există chiar dacă nu a fost identificată vreo boală mentală, cum ar fi depresia, subliniază verywellhealth.com.
Participanții au răspuns la întrebări despre obiectivele, relațiile și perspectiva lor asupra vieții. Descoperirile sugerează că absența unei tulburări mentale diagnosticabile nu echivalează întotdeauna cu sănătatea mintală și bunăstarea. Cu toate acestea, autorii studiului notează că este nevoie de mai multe cercetări.
Pandemia de COVID-19 a perturbat viața pe întreaga planetă. De asemenea, a reprezentat o amenințare pentru viața ta și a celor pe care îi iubești. Mulți oameni au găsit modalități de a se adapta schimbărilor, iar alții s-au străduit să facă față fricii. Aceste sentimente pot pune presiune asupra stării tale mintale și pot duce la lâncezire.
Un studiu internațional pe aproape 10.000 de persoane din 78 de țări a evaluat răspunsul participanților la stres, depresie și alți factori legați de COVID. Participanții și-au raportat răspunsurile la restricțiile COVID și modul în care au făcut față schimbărilor drastice ale vieții, muncii, călătoriilor și relațiilor.
În general, răspunsurile au indicat că majoritatea dintre ei au început cu un nivel moderat de sănătate mintală. Rezultatele studiului sugerează că, în medie, aproximativ 10% dintre oameni lâncezeau după lockdown-ul COVID. Mulți aveau probleme asociate cu probleme financiare. Printre aceste probleme se numără imposibilitatea de a obține provizii pentru a le satisface nevoile de bază.
Dicționarul Cambridge spune că ”languishing” înseamnă ”să trăiești într-o situație nedorită sau neplăcută perioade lungi de timp”. Traducerea Google ne dă trei termeni în limba română pentru ”languish” – ”a se stinge”, ”a lâncezi” și ”a stagna”.
