Brandurile româneşti, între dorinţă şi putinţă

Brandurile româneşti, cu foarte puține excepții, au doar ecouri pe plan național și se naște în mod firesc întrebarea ce-ar fi de făcut pentru consolidarea și internaționalizarea lor.

Răspunsul pe care-l caută mulţi dintre întreprinzătorii ce visează la transformarea mărcilor lor în branduri forte încearcă să-l ofere turneul de conferinţe organizate în marile oraşe ale ţării de Ziarul Financiar şi Raiffeisen Bank.

CITEȘTE ȘI: Scandal monstru la Timișoara! Câțiva locuitori s-au trezit cu un bloc între case

Ieri a fost rândul capitalei Banatului să găzduiască evenimentul „Branduri româneşti. Cum să îţi construieşti un brand puternic?”.

La conferinţa desfăşurată la Hotelul Timişoara au luat parte peste 120 de întreprinzători curioşi să afle secretele succesului de la oameni de afaceri care au bătătorit deja drumuri pe calea brandingului.

Moderată de Sorin Pâslaru, redactor-şef al Ziarului Financiar, întâlnire a scos la rampă nume sonore din business-ul local, dar şi naţional.

CITEȘTE ȘI: Fetița dispărută a fost găsită într-un cămin dezafectat, la câțiva kilometri depărtare de casă

Agroland, de pildă, este unul dintre brandurile de origine timişoreană care astăzi sunt foarte cunoscute de fermierii din întreaga ţară axaţi pe creşterea păsărilor.

„Românul se uită în primul rând la preţ, dar există o categorie care, zic eu, este în creştere şi caută cu precădere calitatea”, este concluzia lui Horia Cardoş, directorul general al Agroland, companie care-şi valorifică brandul inclusiv prin francizare.

CITEȘTE ȘI: O tânără a aplicat pentru un job de asistentă medicală și a primit în schimb o propunere… indecentă

„Cred că ne desparte ceva de lumea occidentală: ştim să producem, dar nu prea ne gândim la piaţă. Trebuie să învăţăm să ne modernizăm, e o chestiune de adâncime”, este opinia exprimată de Daniel Cârstea, CEO al companiei Profi, brandul de mare succes din retail care a pătruns pe piaţa Românească prin „poarta” Timişoara şi are un ritm de extindere de circa 200 de magazine anual, la nivelul întregii ţări.

Unul dintre specialiştii în branding a căror voce merită auzită de toţi cei interesaţi de subiect este cea a lui Adrian Docea, creative director al firmei Heraldist & Wondermarks.

„De multe ori folosim greşit noţiunea de branding. Brandul nu e un simplu logo. Nu e nici o marcă înregistrată. Brand egal sută la sută percepţie, adică e ceva ce e în capul oamenilor.

Ăsta e brandul!”, susţine Docea, el făcând parte dintr-o echipă de clujeni cu performanţe remarcabile în promovarea celor mai diverse branduri, începând cu cel de oraş, căci Alba Iulia a fost primul municipiu din ţară care şi-a creat un brand cu ajutorul Heraldist & Wondermarks, care s-a mai distins prin crearea de branduri pentru regiunea Transilvaniei, Opera Naţională din Cluj-Napoca, Filarmonica Transilvania şi numeroase companii româneşti.

Glissando e un brand timişorean la bază, însă care a devenit de mare succes pe plan naţional pe piaţa seminţelor, fertilizanţilor şi produselor pentru protecţia plantelor.

„Numele provine de la un film românesc care a rulat doar de două ori la Timişoara şi a avut doar trei reprezentaţii la Bucureşti, înainte de a fi interzis de regimul comunist. Am reuşit să creăm din această marcă un brand de succes.

Vedem adesea, însă, cum unii muncesc mult pentru a-şi crea brandul, dar apoi îl abandonează şi se apucă de alt proiect. E un lucru trist. Atunci când compania nu este în mod permanent creativă, nici brandul său nu poate să fie solid”, conchide Ioan Biianu, proprietarul grupului de firme Glissando.

Auditoriul conferinţei a avut şi ocazia de a afla de la Adrian Păşcuţă noutăţi cu privire la programele guvernamentale de finanţare pentru IMM-uri.

„Start-up Nation e cel mai de succes program, numai în Timiş având la prima sa ediţie peste 400 de beneficiari. Programul oferă alocări nerambursabile de până la 200.000 de lei pentru firmele nou-înfiinţate.

Vestea bună este că din acest an devin eligibile la finanţare şi cheltuielile pentru francize. Asta îi va ajuta atât pe deţinătorii de branduri să şi le valorifice mai bine, cât şi pe întreprinzătorii mici, care nu deţin reţeta completă a afacerii proprii”, susţine Păşcuţă.

În lumea business-ului nu plouă mereu cu lapte şi miere, iar unul dintre vorbitorii foarte nemulţumiţi de beţele-n roate pe care le pune statului afacerilor deja consolidate a fost, ieri, Romeo Dunca:

„Avem o ţară din care pleacă foarte mulţi dintre cei care ar trebui să rămână, dar rămân mulţi dintre cei care ar fi cazul să plece.

Fac parte dintre oamenii de afaceri care se gândesc foarte serios să plece din România! Am o companie cu peste 700 de angajaţi, dar m-am săturat de mulţimea de acte legislative care tot apar şi, în loc să ne ajute, ne încurcă. Mai vedem o competiţie serioasă pe plan economic între Timişoara şi Cluj. Aici sunt mediile economice cele mai puternice, dar cine ne conduce? Cei din Teleorman!”, a afirmat omul care controlează compania de transporturi Dunca Expediţii.

Banala omletă s-a transformat într-o afacere timişoreană de succes. Iniţiativa a pornit acum doi ani şi jumătate, într-un spaţiu foarte mic, cu doar şase mese, iar astăzi funcţionează într-un local mult mai încăpător, dar asaltat şi el de clienţi, după cum susţine Alexandra Lazea, fondatoare a businessului intitulat Neața Omelette Bistro.

„Nu am făcut un branding cu specialişti, bazându-ne mai ales pe Facebook pentru promovare”, mărturiseşte Alexandra Lazea.

Social media e un mijloc utilizat pe larg şi de companii mari precum Cramele Recaş, aceasta apelând ocazional, însă, şi la firme specializate în marketing.

Un caz punctual al colaborării cu o firmă de piar vizează pătrunderea vinurilor bănăţene pe reţele de retail britanice, după cum a susţinut la conferinţa de ieri Codruţa Georgiu Lambrino, reprezentantă a companiei Cramele Recaş.

Brânza pe bază caju şi migdale e produsul timişorean inovativ care câştigă teren şi ar putea urma calea exporturilor, după cum susţine Ştefan Foldi, fondatorul Rawckers, companie care e în plină dezvoltare.

„Nu ne gândeam de la început să ne targetăm pe persoanele cu intoleranţă la lactoză sau la gluten, dar văzând ulterior că aproximativ 70 la sută din clientelă e formată din astfel de oameni, plănuim, eu şi soţia mea, să creăm produse speciale pentru astfel de categorii de consumatori.

Pe partea de branding, soţia e specialistă şi datorită ei am creat o imagine atractivă pentru produsele noastre”, afirmă Foldi.

Turneul pe tema brandingului, creat de Ziarul Financiar şi Raiffeisen Bank, a avut ca punct terminus Timişoara după ce a mai străbătut în acest an Clujul, Iaşiul şi Constanţa.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Un raspuns la “Brandurile româneşti, între dorinţă şi putinţă

  1. cuvântul „piar” nu exista i dicționarul limbii române, iar dacă-l folosiți, folosiți-l in maniera de scriere corectă, adică P.R. = public relations (engleza) = relații cu publicul (in românește).

    Daca voi ca jurnaliști, deci absolvenți a unor instituții de studii superioare, care are ca materie principala de studiu limba româna (in integralitatea ei), nu scrieți si nu va exprimați corect in limba română, ce vom putea cere de la restul.

    Folosirea jargoanelor de cartier urban cu luzii evolutive, nu ar trebui să apară in textele unor persoane care se pretind profesioniști.

    Sper sa luați aceasta dojană, ca o corecție ce va duce spre profesionalism.

Lasă un răspuns