Ploaia care a căzut recent a adus cu ea cantităţi importante de praf ce au acoperit mai bine de jumătate din suprafaţa României.
CITEȘTE ȘI: Cea mai frumoasă stradă din Timișoara a prins culoare. Foto
Judeţul Timiş a fost intens afectat, iar autoturismele din municipiul de pe malul Begăi păreau că au fost acoperite de un strat consistent de praf fin. La spălătoriile auto din Timişoara încă de la primele ore ale dimineţii se formaseră cozi interminabile, timişorenii venind să-şi cureţe autoturismele de praf.
Specialiştii de la Centrul Reginal de Meteorologie Banat-Crişana au afirmat că a căzut o cantitate neînsemnată de precipitaţii doar jumatate de litru pe metru pătrat, însă raportul apă/praf a fost foarte mare.
La rândul său, meteorologul Robert Balaş ne-a precizat: „Precipitaţiile de acest fel se numesc ploi cu praf. Praful, în acest caz, provine din Sahara, în urma furtunilor ce au avut loc în nordul continentului african. Curenţii de aer au traversat Marea Mediterană şi au afectat Europa Centrală şi, parţial, Europa de Est. Printre ţările cele mai afectate sunt: Yugoslavia, Ungaria şi Italia.
Astăzi concentraţia particulelor de praf şi nisip saharian a crescut în aer, urmând ca mâine să se retragă, odată cu intrarea unui front de aer rece care va curăţa atmosfera.
Tot mai des
În ultimul timp, asemenea episoade sunt tot mai dese – susţin meteorlogii. Deşi nu e periculos, aerul încărcat cu particule sahariene poate agrava alergiile sau afecţiunile respiratorii existente, sunt de părere medicii. Specialiştii subliniază că numărul furtunilor de praf sahariene a crescut de aproximativ zece ori în jumătate de secol.
Spre exemplu, dacă în Mauritania erau doar două furtuni pe an la începutul anilor ’60, astăzi numărul lor este de aproximativ 80 pe an. Furtunile de nisip din Sahara sunt atât de ameninţătoare încât au fost numite „diavoli de praf”, sau “diavolii din nisip”.
Nisipul Saharei este “la discreţia” vântului. Acolo unde acesta suflă dintr-o singură direcţie, nisipul e adunat în movile de peste un metru înălţime, formând dune.
Iar acolo unde vârtejurile schimbă mereu direcţia vântului, dunele se adună în ceea ce a fost numit “o reţea complexă de forme”. Firele mai fine şi praful pot fi împinse până la 1,6 km înălţime, acoperind soarele în locurile îndepărtate de miezul furtunii.
