Banatul are 5 noi stațiuni turistice de interes local
Este vorba despre Berzasca, Coronini și Mehadia din județul Caraș – Severin și orașele Deta și Jimbolia din județul Timiș.
Hotărârea pentru aprobarea atestării unor localități sau părți din localități ca stațiuni turistice de interes local și pentru modificarea anexei nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice a fost adoptată de Guvernul României.
Iată obiectivele turistice pe care le puteți descoperi în cazul celor două orașe din județul nostru:
Obiective turistice în orașul Deta
Parcul Anton Krazter reprezintă unul dintre principalele atracții turistice ale localității, având o puternică încărcătură istorică. Având o întindere de peste 14 ha, astăzi parcul este o rămășiță a pădurilor care existau în timpul colonizărilor în localitatea Deta.
Este denumit de către localnici și plămânul orașului, deoarece deține o vegetație extrem de bogată și diversificată. Printre speciile componente ale parcului, putem întâlni stejari, arțari, păducel, tei și salcâmi, unele exemplare de stejari având vârsta de peste 400 de ani.
Muzeul Orașului Deta este situat în Piața Pompierilor și amplasat în clădirea Turnului Pompierilor.
Această clădire a fost construită în anul 1910 la inițiativa lui Ludovic Meyer. Astăzi Turnul Pompierilor reprezintă simbolul orașului Deta.
Muzeul Orășenesc Deta a fost înființat în anul 1969, având sediul în conacul din Parcul Anton Krazter.
În anul 2009 își mută sediul și este amenajat în Turnul Pompierilor. Printre piesele apreciate ale muzeului se numără și mașina tipografică folosită în anul 1880 pentru tipărirea primului număr al ziarului „Dettauer Zeitung”, bisăptămânal, apariția acestuia încetând abia în anul 1946.
Biserica Romano – catolică construită în stil gotic și sfințită cu mare fast în anul 1900. Localizată în centrul orașului la intersecția cu alte două biserici, cea ortodoxă română și ortodoxă sârbă, formează un centru cultural și spiritual, în care fiecare etnie are un simbol al credinţei, evidențiind, astfel multiculturalitatea orașului Deta.
Clădirea Centrului Cultural al orașului Deta de astăzi datează încă din vremuri îndepărtate, reprezentând o adiere caldă de cultură pentru populația de atunci exclusiv germană a orașului. În prezent Centrul Cultural aduce un impresionant aport orașului Deta, având în vedere faptul că este principalul motor de funcționare a emblemei orașului Deta și anume multiculturalitatea.
Multiculturalitatea orașului Deta este reprezentată și de 5 ansambluri folclorice, Corul mixt al orașului și Corul etniei maghiare. Sala de conferințe a Orașului Deta, este situată în Parcul Anton Kratzer.
În anul 1908, sub conducerea lui Ludovic Meyer și la inițiativa acestuia în vederea înfrumusețării parcului se construiește o sală cu scenă și o odaie pentru îmbrăcat. Astfel, la propunerea lui se cumpără un aparat de cinematograf, iar la 13 noiembrie 1910, are loc prima reprezentație în sala principală care avea să devină sală de cinematograf.
Astăzi această sala, care își păstrează construcția exterioară din lemn, este sală de conferințe, unde se organizează diverse proiecte, mese rotunde, conferințe, expoziții, târguri și chiar spectacole, având în vedere că este amenajată scena inițială.
La marginea Parcului Anton Kratzer, în partea sa vestică se află și stadionul orășenesc Deta. În anul 1948 se înființează Asociația Sportivă Avântul”, motiv pentru care în același an se îngrădește terenul de fotbal, se amenajează vestiare, magazii de materiale și echipament sportiv.
Tot în anul 1948 are loc construcția unei tribune cu 800 de locuri, având o estetică deosebită, deoarece construcția acesteia este realizată în stil englezesc. Tribuna este concepută din lemn cu sculpturi specifice stilului tradițional englezesc. Această tribună este păstrată și astăzi și reprezintă un important punct turistic, având în vedere faptul că este unica tribună creată în stil englezesc din țară.
CITEȘTE ȘI: Taxa pe ambalaje, aproape de implementare. Toţi românii o vor plăti la supermarket
Ştrandul termal administrat de Primăria oraşului Deta este o atracţie pentru turiştii care aleg să facă tratament aici, și nu numai. Ștrandul dispune de un bazin semi-olimpic, lung de 25 metri și lat de 12,3 metri, iar adâncimea variază între 1,30 m şi 2,00m. Acesta este utilizat seara și ca spațiu pentru înot.
Ștrandul mai are în dotare și două piscine închise a câte 100 mp2 fiecare, una din ele fiind cu apă termală cu temperatură de circa 35 grade Celsius utilizată pentru tratament iar cealaltă este puțin adâncă și cu apă mai rece pentru copii. De asemenea există vestiare, saună, locuri de joacă.
Cimitirul din Deta este o adevărată operă de artă. Majoritatea statuilor și monumentelor sunt sculptate de meșteri italieni din marmură de Carrara. Cea mai veche cruce din cimitir datează din anul 1846 este al Theresiei Scherr.
Biblioteca din localitatea Deta a fost înființată pentru prima dată între anii 1955-1961 ca și bibliotecă comunală, apoi a devenit raională până în anul 1968, când a devenit bibliotecă orășenească. În prezent dispune de un nr. de 26.182 de volume și în jur de 600 cititori pe an.
Obiective turistice din zona Deta
Castelul de la Banloc sau Castelul Karátsonyi, numit dupa familia careia i-a apartinut castelul, este unul dintre conacurile-castel din Banat, fiind unul dintre cele mai cunoscute.
Biserica mănăstirii sârbeşti Sfântul Gheorghe, se află undeva la jumătatea distanţei dintre Timişoara şi Reşiţa.
Întregul complex arată de la exterior ca o fortăreaţă. Biserica din incintă este înconjurată de un corp de clădiri. Mănăstirea Sfântul Gheorghe este una din cele cinci mănăstiri sârbeşti din România.
Mânăstirea Cebza – monument istoric, aflată actualmente în cimitirul satului, purtând hramul „Înălţarea Sfintei Cruci“, este construită din lemn, în formă dreptunghiulară, fiind de o simplitate impresionantă, având fundaţia din cărămidă, iar pereţii din bârne de stejar, peste care s-a aplicat tencuială şi acoperişul din şindrilă.
Mânăstirea Partoș – cea mai veche menţiune documentară despre acest aşezământ monahicesc datează din 1571, după 19 ani de la ocuparea Banatului de către turci, când ieromonahul Laurenţiu, aflat în drum spre Braşov şi Alba Iulia, zăboveşte timp mai îndelungat aici şi face danie o tipăritură din 1562.
Mănăstirea Săraca, este cea mai veche din eparhie, fapt pentru care macheta bisericii a fost inclusă în stema Arhiepiscopiei Timişoarei. Frescele pictate atunci îşi păstrează până azi remarcabila lor expresivitate artistică, fiind considerate cele mai valoroase de acest fel păstrate în Banatul timişean.
Turnul, „donjonul“ fostei cetăţi a Ciacovei sau CULA, cum îi spun bănăţenii, datează din secolul al XIVlea şi a fost ridicată cu scop militar. Zidită din cărămidă, pe patru nivele – parter şi trei etaje superioare – în plan dreptunghiular, cu contraforturi de colţ, cu înălţimea de 23,70 metri şi cu o fundaţie care trece de patru metri adâncime, Cula a rezistat peste veacuri. O construcţie asemănătoare se găseşte în oraşul Vârşeţ, din Vojvodina.
Capela familiei Mocioni din Foeni, Conacul Mocioni, – arhitectura funerară desemnează o categorie de obiecte aflate la graniţa între sacru şi profan, între etern şi efemer.
Monumentele funerare se întrupează ca forme materiale, arhitectonice, ale memoriei, fiind deopotrivă opere de artă şi mărturii ale trecutului. Capelele funerare ale păturii înstărite din fostul Imperiu Austro-Ungar, proiectate şi construite de arhitecţi şi meşteri celebri, erau încărcate a priori cu o puternică valoare identitară şi jucau un dublu rol simbolic – mărturie a unor destine apuse şi amintire a datoriei de a purta spre viitor numele şi visele moştenite.
La intrare, înfrumusețând întreaga faţadă, se află blazoanele în piatră ale celor două ramuri ale familiei Mocioni.
Zona s-a dezvoltat constant în ultimii ani din punct de vedere turistic, în prezent existând peste 114 de locuri de cazare în unități clasificate de la 1 la 4 stele.
De asemenea, în localitate se organizează evenimente turistice, culturale cu caracter de repetabilitate pe bază de calendar precum:
Zilele Orașului Deta, eveniment care se organizează anual, în ultimul weekend din luna iulie. Festivalul cu specific local cuprinde activități culturale, spectacole, și desfacere de produse tradiționale. Evenimentul adună peste 5000 de participanți.
Festivalurile Culinare -”Ceaunul și Grătarul” din Deta și Opaița, sunt evenimente care se organizează anual în a doua duminică din luna octombrie, respectiv proma duminica a lunii noiembrie.
Anual, evenimentele adună circa 8.000 de vizitatori. Devenite deja tradiție, festivalurile culinare de la Deta și Opaita au adus un număr record de echipe care s-au întrecut în preparate la ceaun și la grătar, fiind așteptate cu interes de către public, amploarea sa fiind confirmată de numărul tot mai mare al echipelor participante.
Spre deliciul gurmanzilor, bucătarii amatori se întrec în prepararea gulașului cu cartofi și varză, a papricașului, a tocănițelor de diferite feluri, a sarmalelor, a sosului vânătoresc, a ciorbei de pește și a burtei de vită cu fasole verde.
Mirosul îmbietor al ceaunelor încinse adună în fiecare an foarte mulți vizitatori dornici să guste din bucatele preparate.
Atmosfera este întregită de Ansamblurile de dansuri populare românești, sârbești, maghiare și germane a Centrului Cultural al orașului Deta alături de Orchestra de muzică populară a Centrului Cultural Deta.
Competiția automobilistică Deta Super Rally&Kart se organizează anual, în cursul lunii mai și conține toate ingredientele unei competitii automobilistice, fiind un eveniment sportiv inaugurat de parada moto și parada masinilor de concurs, care conține secțiunea circuit viteza, drift si eco-karting fete și băieți. Evenimentul adună peste 1500 de participanți.
Promovarea localității se realizează prin intermediul rețelelor de socializare (facebook), site-ul primăriei, care oferă informații despre resursele naturale și antropice ale zonei, dar și despre obiectivele turistice din localitate și împrejurimi.
Orașul Jimbolia – zona turistică, județul Timiș
Orașul Jimbolia este situat în partea de vest a județului Timiș și face parte din categoria orașelor mici, care au sub 20000 locuitori.
Fiind la granița României, Jimbolia este, pe cale rutieră, un important punct de trecere a frontierei. Din păcate, pe cale feroviară prin punctul de frontieră de la Jimbolia nu se mai efectuează transport de persoane, ci doar de marfă.
Singura linie funcțională în prezent este cea înspre Timișoara. Localitatea se află în Câmpia Jimboliei, o subdiviziune a Câmpiei Mureșului, la o altitudine medie de 82 metri.
Teritoriul orașului Jimbolia nu este străbătut de nicio apă curgătoare. Zona pe care se află așezarea este reprezentată de un spațiu care a fost mlăștinos, fapt care face ca pânza freatică să se situeze uneori aproape de suprafață.
În partea de nord a localității se găsesc și forme de relief influențate de om.
Este vorba despre carierele de pământ rezultate în urma exploatării argilei, lacuri recucerite de natură după închiderea fabricii de cărămidă Ceramica. Tot în zona Jimboliei se află ape geotermale.
Prima atestare documentară a Jimboliei apare într-un registru de zeciuială din perioada 1333-1335.
Alura europeană a Jimboliei se trage încă de la colonizarea localității, multiculturalitatea spațiului fiind conferită și de perioadele celor patru administrații: austriacă, maghiară, sârbească și română.
Coloniștii șvabi reprezintă principalul pilon de susținere a devenirii orașului Jimbolia.
Printre atracțiile turistice ale orașului Jimbolia menționăm:
Muzee și case memoriale
Muzeul Presei „Sever Bocu” Este un muzeu unic în România deschis în 2007. Acesta reprezintă o materializare a inițiativei propuse de scriitorul Petre Stoica.
În expoziții se pot vedea unele dintre cele mai valoroase și, deopotrivă, cele mai vechi publicații din patrimoniul muzeal: Albina Românească (1837), Foaie pentru minte, inimă și literatură, Resboiul, Curier de ambe sexe etc. De asemenea, diaspora este reprezentată prin intermediul publicațiilor din colecția muzeului, existând periodice în limbi ca: sârbă, croată, engleză, franceză, italiană, turcă, ebraică, bulgară etc.
Muzeul „Stefan Jäger” – Stefan Jäger este pictorul reprezentativ al șvabilor bănățeni. Marele său merit este de a fi documentat vizual, prin picturile sale, porturile, obiceiurile, tradițiile și evenimentele majore din viața șvabilor din Banat.
În acest sens, în 1969, la Jimbolia, unde a și locuit, s-a deschis în amintirea artistului o casă memorială.
Muzeul Căilor Ferate – Experiența feroviară a Jimboliei se întinde pe o lungă durată. În 15 noiembrie 2017 s-au sărbătorit 160 de ani de la darea în folosință a căii ferate Timișoara – Jimbolia – Kikinda – Szeged.
Aflată pe una dintre principalele căi de comunicație între România și Occident, stația din Jimbolia a trăit momente importante ale istoriei. Fie că facem referire la regii României sau la alte personalități importante pentru civilizația și cultura europeană, fie că ne referim la călătoriile luxoase cu Orient Express ori la fuga din România comunistă, stația de cale ferată a localității Jimbolia reprezintă un martor taciturn al devenirii spațiului regional bănățean
Muzeul Pompierilor „Sfântul Florian”
Muzeul Pompierilor „Sfântul Florian” este, probabil, muzeul care se prezintă ca fiind cel mai atractiv pentru copii și elevi, în principal datorită exponatelor și a misiunii pe care o au de îndeplinit pompierii, dar și a turnului de supraveghere.
Este important de specificat că remiza de pompieri voluntari s-a înființat în 14 aprilie 1875 și are o activitate ce se întinde pe mai bine de 140 de ani. Actualul turn al pompierilor este un simbol al orașului Jimbolia. Construirea lui a început în 26 octombrie 1938. Edificiul are o înălțime de 26 de metri.
Casa Memorială „Dr. Karl Diel”
Medicul Karl Diel a fost o ilustră personalitate a medicinei bănățene de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Pentru binele realizat în comunitate, la Jimbolia s-a amenajat o casă memorială. Edificiul reprezintă o incursiune în locuința unui burghez din perioada austro-ungară.
Casa Memorială „Petre Stoica”
Devenirea recentă a orașului Jimbolia a fost marcată de prezența, până în 2009, a poetului Petre Stoica. Cu o activitate complexă pe plan cultural, Petre Stoica a reușit să deschidă apetitul pentru cultură, organizând aici numeroase evenimente.
Monumente:
Statuia medicului Dr. Karl Diel – îl reprezintă pe Diel având capul descoperit, ținând într-o mână un baston, iar în cealaltă pălăria. Monumentul se află în centrul orașului, fiind catalogat ca monument istoric de categorie B. Este realizat din bronz și are o înălțime de 3,25 metri.
Statuia Sfântului Florian – Statuia Sfântului Florian este simbolul orașului Jimbolia acesta fiind și protectorul localității. Ministerul Culturii încadrează acest monument istoric în categoria A, având valoare națională sau universală.
Aleea scriitorilor și Aleea muzicienilor- două entități culturale care reprezintă 3 scriitori, respectiv 3 muzicieni aparținând celor 3 etnii principale ale Jimboliei: Bustul poetului Mihai Eminescu, Bustul scriitorului Peter Jung, Bustul scriitorului Petőfi Sándor, Bustul muzicianului George Enescu, Bustul muzicianului Emmerich Bartzer, Bustul muzicianului Béla Bartok.
Alte monumente: Monumentul celor șapte eroi antifasciști – aflat în parcul central din orașul Jimbolia a fost dedicat unor jimbolieni asasinați în timpul celui de Al Doilea Război Mondial; Obeliscul
Revoluției Pașoptiste – dedicat Revoluției Pașoptiste; Monumentul eroilor; Piatra aniversară – 250 de la colonizarea Jimboliei cu șvabi; Monumentul dedicat lui Franz Maderspach; Monumentul funerar dedicat lui Petre Stoica; Monumentul soldaților sovietici; Stâlpii de la 1909; Casa șvăbească de la 1833 clădirea face parte din monumentele istorice de interes local, adică din categoria B; Capete de coloană de la castelul Csitó; Casa Bohn.
Elemente arhitecturale
Pe întinderea orașului se găsesc, fie pe fațadele caselor, fie în cadrul porților elemente ce se încadrează în diferite stiluri arhitecturale: clasicist, Art Nouveau, baroc ș.a.
Strada Republicii – importanța acestui segment urbanistic constă în faptul că aici se află majoritatea clădirilor cu arhitectură deosebită. Fațadele acestor edificii conțin elemente diverse, fiind infleunțate de stilurile arhitecturale ale vremii, printre care și Art Nouveau.
Conacul Csekonics – cunoscut și sub denumirea de castelul de iarnă, face parte din patrimoniul arhitectural moștenit de la familia nobiliară cu același nume. Anul construcției clădirii nu se cunoaște cu exactitate, însă se presupune că aceasta a fost ridicată la începutul secolului al XIX-lea, care odinioară făcea parte dintr-un parc englezesc de 6 hectare.
În această clădire funcționează în prezent aparatul administrativ al Orașului Jimbolia. În cadrul monumentelor istorice clasate, face parte din categoria B, fiind de importanță locală.
Casele din cărămidă – Casele care au fațada realizată din cărămidă roșie eficientă produsă la fabrica Ceramica din Jimbolia.
Stația de cale ferată – Gara din Jimbolia are o istorie deosebită. De-a lungul timpului localitatea a fost un nod feroviar important. În anul 1857 s-a finalizat calea ferată dintre Szeged și Timișoara, ce avea să fie unul dintre modurile principale de comunicare între Banat și Occident. Clădirea actualei stații a fost ridicată în jurul anului 1900 și îl are ca arhitect pe Pfaff Ferenc.
Gara nouă
Deși este numită Gara nouă, clădirea la care facem referire a fost realizată în jurul anului 1895, deci înainte de Gara mare. Ea se află în partea de est a localității și făcea legătura între Jimbolia și Pardan, așezare aflată astăzi în Serbia. În momentul de față clădirea este utilizată în regim rezidențial.
Jesuleum – Emmerich Csicsáky este cel care a avut inițiativa realizării unui orfelinat în Jimbolia. În momentul de față, în clădire funcționează Liceul Tehnologic Jimbolia.
Tururi
Turul deportării în URSS
În ianuarie 1945, aproximativ 500 de jimbolieni au fost ridicați din casele lor și deportați în URSS.
Turul prezintă povestea doamnei Elisabeth Koch de la episodul ridicării până la cel despre viața din lagărul din Ucraina. Se pleacă de la casa familiei Koch, se trece pe la casa de cultură (locul de detenție al deportaților), se poposește la gară, punct important în cadrul traseului, și se finalizează la Muzeul Presei „Sever Bocu”.
Turul industrial
Turul industrial prezintă un instantaneu asupra industriei bănățene din perioada interbelică și antebelică cu referiri, pe alocuri, chiar și la tehnologia de producție și la viața socială a muncitorilor.
Turul include mai multe locuri în care au funcționat diferite fabrici de produse ceramice, o fabrică de nasturi, un atelier de cioplitor în piatră, o fabrică de calapoade, o fabrică de pantofi. Accentul cade asupra fabricii Bohn, care producea țigle și cărămizi, și a fabricii Dekker, care realiza pălării.
Turul vadului comercial
Turul vadului comercial prezintă diferite aspecte privitoare la viața unei localități din Banat în perioada interbelică și antebelică.
Se evidențiază afacerile din zona comerțului, care își desfășurau activitatea pe actuala stradă Republicii, odinioară Bulevardul Regina Maria, Deak Ferenc utca sau Floriani Gasse. Turul este revelator pentru oricine este interesat de a înțelege Banatul în perioadele amintite. Se pornește din zona gării și se finalizează la capătul străzii Republicii.
Turul lacurilor antropice
Devenirea localității Jimbolia stă sub semnul lacului antropic, apa și pământul fiind două elemente vitale pentru dezvoltarea acestei zone a Banatului.
Turul pornește de la Statuia Sfântului Florian scoțând în evidență problema apei potabile în vremea respectivă, se continuă pe marginea localității în zona caulelor, pentru ca partea principală să fie reprezentată de carierele de pământ recucerite astăzi de natură.
Turul Art Nouveau este un tur care evidențiază elemente specifice acestui tip de arhitectură apărută în Europa în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Acest stil arhitectural reprezintă, probabil, ultima influență europeană asupra felului în care au fost construite unele clădiri din localitate. Turul se desfășoară pe strada Republicii și pe străzile adiacente.
Turul muzeelor
În Jimbolia există șase muzee și case memoriale. Muzeul Presei „Sever Bocu” deține zeci de mii de articole din ziare și reviste.
Muzeul Stefan Jäger prezintă aspecte ale culturii șvăbești. Muzeul Pompierilor vorbește despre tradiția voluntariatului în cadrul remizei de pompieri înființată în 1875. Muzeul Căilor Ferate cuprinde informații referitoare la devenirea sistemului feroviar din această zonă a Banatului.
Casa Memorială „Dr. Karl Diel” amintește de medicina bănățeană de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Casa Memorială „Petre Stoica” cuprinde colecții formate din diferite obiecte, care aduc aminte de personalitatea scriitorului, dar și de istoria locală și națională.
Pe lângă acestea există și alte două spații de mici dimensiuni destinate păstrării memoriei: în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Vendelin” se află o încăpere utilizată odinioară de familia nobiliară Csekonics, iar în clădirea liceului se găsesc oase de mamut descoperite la Jimbolia.
Turul comunității evreiești
În perioada de dinaintea celui de Al Doilea Război Mondial în Jimbolia a trăit o comunitate mozaică, care și-a pus amprenta asupra devenirii spațiului local. Turul cuprinde cele două secțiuni evreiești aflate în cimitirul localității, diferite clădiri în care au funcționat afaceri cu proprietari evrei și detalii despre preotul Mihail Avramescu, intelectual excepțional important la nivel național.
Turul cartierului muncitoresc
De-a lungul a câtorva decenii, în partea de nord-vest a localității a apărut la intersecția secolelor XIX și XX un nou cartier. Turul pornește din apropierea gării și se desfășoară pe teritoriul acestuia accentuând poveștile care definesc spațiul.
Emigrarea în Statele Unite ale Americii
În perioada de dinaintea celui de Al Doilea Război Mondial din Banat a existat un adevărat exod înspre SUA și America Latină. La Muzeul Presei „Sever Bocu” aceste informații pot fi găsite sub formă de articole de ziar sau povești.
Familia Regală și Jimbolia
De-a lungul timpului, Jimbolia s-a intersectat cu diferiți membri ai Familiei Regale a României. Astfel, poveștile susținute de articole de ziare vorbesc despre Regele Carol al II-lea, Regina Elena ori Regele Mihai, toate informațiile având un lucru în comun – stația de cale ferată din Jimbolia.
În Jimbolia există mai multe evenimente cu caracter de repetabilitate:
„Zilele Jimboliene” cu o tradiție de douăzeci și doi de ani, festival care se întinde pe o perioadă de trei zile, festivalul internațional de colinde „O, brad frumos!” și „Sărbătoarea de Ignat”, sărbătoare la care măcelarii se întrec în pregătirea bucatelor specifice,”Pomul de Mai”, o sărbătoare tradițională în cadrul căreia pompierii voluntari din Jimbolia duc mai departe moștenirea primită de la șvabi, Ruga Bisericii Ortodoxe și Kirchweih-ul, sărbătoare specifică a comunității de șvabi și care reprezintă hramul uneia dintre cele două biserici Romano-Catolice din localitate.
Turismul este un domeniu în curs de dezvoltatre în orașul Jimbolia în prezent existând 3 structuri de primire turistică cu o capacitate de 100 de locuri de cazare, clasificate la categoria 3 stele.
Promovarea localității se realizează prin rețelelor de socializare (facebook, instagram), site-ul primăriei, care oferă informații despre resursele naturale și antropice ale zonei, dar și despre locurile de agrement din localitate.
Mai multe informații puteți găsi AICI
Foto: jimbolia.ro
