Astăzi începe Noul An bisericesc

Astăzi începe Noul An bisericesc.

Deşi,  în ziua Anului Nou,  în lăcaşurile de cult ortodoxe să săvârşeşte îndătinatul Te Deum pentru începutul şi pentru întreaga curgere a anului civil, început în  1 ianuarie, intrarea în Noul An Bisericesc are loc în 1 septembrie.

Data  a  fost împrumutată de la evrei, care deschideau în această zi anul civil, numit şi Indiction, aşa cum apare menţionat şi în Sinaxarul din Minei.

Cultul creştin şi-a însuşit în rânduiala sa cadrele exterioare ale Legii Vechi, despre care Însuşi Mântuitorul Hristos zicea: „N-am venit să stric, ci să împlinesc“ (Matei 5, 17), adică să desăvârşească Legea dată prin Moise poporului ales.

După cum aflăm din textul Sinaxarului din Minei, Indictionul era cunoscut şi la romani, care începeau noul an de la această dată.

CITEȘTE ȘI: Soluția administrației Fritz: facem un serviciu nou și scumpim parcările

Un al doilea motiv pentru care data de 1 septembrie a fost aşezată ca zi a începutului de an bisericesc este tradiţia potrivit căreia, în această zi, Mântuitorul Iisus Hristos Şi-a început activitatea Sa publică, intrând în sinagogă şi citind cuvintele prorocului Isaia, care profeţeau despre Persoana Sa dumnezeiască: „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns ca să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi. Şi să vestesc anul plăcut Domnului“ (Isaia 61, 1-2 şi Luca 4, 18-19).

În fine, al treilea motiv pentru care 1 septembrie este socotită ca  fiind ziua de început a anului bisericesc este tradiţia moştenită din Legea Veche, potrivit căreia în această zi a lunii septembrie a început creaţia lumii.

Pomenirea Sfântului Simeon Stâlpnicul şi a mamei sale, Marta

Astăzi, pe lângă începutul noului an liturgic,  se face pomenirea Sfântului Simeon Stâlpnicul şi a mamei sale, Marta.

Potrivit mărturiei din Sinaxar, Sfântul Simeon Stâlpnicul, „călugărindu-se şi suindu-se într-un stâlp patruzeci şi şapte de ani, şi făcându-se de multe minuni făcător, a adormit în pace“ (Mineiul pe Septembrie, p. 22).

În aceeaşi zi se prăznuieşte şi Cuviosul Dionisie Exiguul, din Dobrogea, cel care a alcătuit cronologia creştină, numărând pentru întâia oară anii începând de la Hristos.

Pomenirea Sfântului Dionisie Exiguul nu este întâmplătoare tocmai astăzi, când începe numărătoarea zilelor şi a lunilor noului an liturgic.

Primele sărbători, două praznice împărătești

Primele sărbători din cursul anului liturgic sunt două praznice împărăteşti: Naşterea Maicii Domnului, la 8 septembrie, şi Înălţarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie.

Prăznuirea acestor două sărbători la începutul anului bisericesc nu este deloc întâmplătoare, întrucât Maica Domnului a fost pricinuitoarea mântuirii noastre, născându-L pe Mântuitorul Hristos, iar Sfânta Cruce este semnul biruinţei noastre asupra morţii celei veşnice, prin Patima Domnului îndurată pe ea, pentru mântuirea noastră.

Cele două praznice, aşezate la începutul anului bisericesc, arată tocmai începutul şi finalitatea lucrării de mântuire a omului şi a lumii, pe care a realizat-o Mântuitorul Iisus Hristos, fiind punctele de sprijin pentru începutul bun al anului bisericesc, de la 1 septembrie.

În aceeaşi lună a începutului de an bisericesc, în 15 septembrie,  Mitropolia Banatului îl sărbătoreşte pe sfântul ocrotitor al părţii noastre de ţară, adică pe Sfântul Iosif cel Nou de Partoş, ale cărui sfinte moaşte sunt puse la închinare pentru creştini în Catedrala Mitropolitană din Timişoara.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

0 Comments

No Comment.