Potrivit calendarului oficial, noul an școlar în învățământul preuniversitar va începe pe data de 14 septembrie pentru elevi și pe 1 septembrie pentru personalul didactic.
Modalitatea prin care beneficiarii direcți ai actului educațional vor fi putea instruiți a fost atribuită, în premieră, autorităților locale (primării, direcții sanitare, inspectorate școlare, unități de învățământ), acestea urmând să stabilească care dintre cele trei scenarii (verde, galben și roșu) este cel mai adecvat situației epidemiologice zonale.
Prima variantă este cea ca elevii să revină la școală normal, ca și în anii trecuți.
Al doilea scenariu presupune ca elevii din ciclul primar, clasele VIII și XII să meargă la școală, iar restul, în funcție de decizia școlii, să facă rotație: jumătate dintre ei să meargă la școală, cealaltă jumătate să urmeze cursuri online, acasă.
În scenariul roșu, nimeni nu merge la școală, totul se desfășoară online.
Decizia de desfășurare a orelor pasată în teritoriu fără… minge
Este pentru prima dată când în România factorii de decizie în desfășurarea procesului educațional provin din comunitatea locală.
Cea mai mare presiune o resimt directorii de școli, care trebuie, acum, să își dovedească competențele manageriale, cartografiind infrastructura, logistica și reursele umane de care dispun pentru a putea contura cel mai potrivit scenariu pentru unitatea de învățământ pe care o conduc.
Totuși, chiar dacă nu se mai dictează de la București, desfășurarea actului educațional nu a fost pe deplin clarificat pentru toate tipurile de învățământ.
Pentru învățământul special, profesional și cel vocațional, situate pe paliere diferite din perspectiva modului în care se derulează procesul instructiv, nu au fost încă emise reglementări.
Spre exemplu, cum se vor derula terapiile recuperatorii pentru copiii cu CES (cerințe educaționale speciale) prevăzute cu ore de logopedie, cum se va realiza instrucția în cazul elevilor care studiază canto sau un instrument de suflat, având în vedere că purtarea măștilor faciale în incinta școlilor este obligatorie, sau cum se vor desfășura orele online pentru copiii care suferă de autism.
CITEŞTE ŞI: Alertă în vestul ţării! Nouă localități, aproape de carantină: zeci de infectări cu Covid
Contactat telefonic, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educației și Cercetării, Cristian Tănase, a declarat că aceste aspecte sunt analizate împreună cu Ministerul Sănătății, urmând ca în cel mult două săptămâni să fie elaborat un ghid metodologic edificator în acest sens.
Autoritățile locale timișene… așteaptă
Datele actuale arată că, cel puțin la nivel teoretic, cele mai multe unități de învățământ din țară s-ar înscrie în scenariul verde.
Criteriul epidemiologic în funcție de care școlile se vor încadra în scenariile „verde”, „galben” sau „roșu” este numărul total de cazuri noi înregistrat în ultimele 14 zile raportat la mia de locuitori din localitatea în care se află școala.
CITEŞTE ŞI: Ulițe jalnice în loc de străzi civilizate, în zona zero a Timișoarei
Reprezentanții DSP Timiș au precizat că sunt într-o continuă colaborare și consultare cu reprezentanții Inspectoratului Școlar Timiș, urmând ca, în funcție de situația epidemiologică, să întocmească un plan de măsuri, evitând, însă, să se pronunțe asupra contextului actual existent pe plan local.
Nici la nivelul prefecturii timișene nu se cunosc dimensiunile problemei, reprezentanții instituției afirmând că așteaptă un document oficial care să le indice modul în care trebuie să acționeze.
În Timișoara nu poate fi aplicat în totalitate scenariul verde
În mod paradoxal, chiar dacă situația epidemiologică ar fi favorabilă, școlile din Timișoara nu au capacitatea de a-i primi pe toți elevii deodată.
Potrivit inspectorului școlar general al ISJ Timiș, Marin Popescu, cele mai multe dintre unitățile de învățământ din municipiu vor funcționa, probabil, după modelul scenariului galben, însă fiecare unitate de învățământ trebuie să își configureze modele proprii de funcționare adaptabile celor trei situații, luând în calcul atât logistica, cât și resursa umană.
CITEŞTE ŞI: Cum începe noul an şcolar în alte țări afectate de pandemie
Faptul că Timișoara nu dispune dispune de suficiente spații de învățământ care să asigure prezența fizică a tuturor elevilor în clase cu respectarea măsurilor de distanțare este un lucru știut și la nivelul administrației locale, însă bugetul de timp nu ar permite ca până la deschiderea anului școlar patrimoniul să sufere modificări majore din acest punct de vedere.
Unele școli au primit între timp containere, însă numărul acestora (35) nu acoperă necesitățile reale.
Nici la grădinițe situația nu este în totalitate favorabilă scenariului verde.
Întrebat despre investițiile în infrastructura școlară, primarul Timișoarei, Nicolae Robu, a afirmat că se construiesc deja noi spații de învățământ la Școala Gimnazială nr. 16 și viitorul campus care va fi atribuit Liceului Teoretic ”Nikolaus Lenau”, urmând altele, care se află cum în faza de proiectare, la Școala Gimnazială nr. 7 și Liceul Teoretic ”Grigore Moisil”, precum și noi corpuri de clădire pentru grădinițe și creșe, unele dintre acestea pe fonduri europene aprobate.
”Vom investi în educație pentru noul an atât cât se va dovedi necesar.
Eu sunt adeptul folosirii tehnologiilor moderne în educație – la Politehnică am înființat primul Centru pentru învățământ la distanță din țară, susținând promovarea noilor tehnologii complementar învățământului față în față”, a declarat primarul Timișoarei.
Mai este doar o lună până la începerea noului an școlar pentru elevi, iar datele din teren se înfățișează, în acest moment, ca o ecuație cu mai multe necunoscute.
Dincolo de responsabilitățile directorilor de școală, este nevoie ca autoritățile locale să se mobilize cât mai repede, să colaboreze și să se sprijine reciproc, astfel încât să emită o decizie clară privind scenariul care poate fi pus în aplicare pentru unitățile de învățământ timișene.
