”Principalul rezervor de virus e reprezentat de păsările migratoare, iar singura metodă eficientă este dezinsecția, respectând cantitățile și soluțiile stabilite”, a precizat dr. Mircea Borcău, epidemiologul șef al Direcției de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin.
CITEȘTE ȘI: Ce alimente consumă românii în funcție de zona geografică
Mecanismul de transmitere a virusului West Nile e relativ simplu: țânțarii mușcă păsările migratoare și, mai departe, pot înțepa omul, transmițând virusul. E nevoie de atenție mai ales în zona Moldova Nouă, unde există multe păsări migratoare și, pe de altă parte, în jurul Dunării, mulți țânțari.
Majoritatea infecțiilor cauzate de virusul West Nile au loc în sezonul cald, când țânțarii sunt activi mai mult ca în oricare alt moment din an.
CITEȘTE ȘI: 14 cazuri de suspiciune de rujeolă, 5 confirmate. Localităţile din care provin pacienţii
Perioada de incubație variază de la două până la 14 zile. La oameni, perioada de incubație este, de regulă, potrivit organizațiilor europene, între două și șase zile, deși perioade de incubație de până la 21 de zile au fost raportate la persoanele cu sistemul imunitar compromis. Dacă o persoană are în organism virusul West Nile, de regulă va prezenta primele simptome ale infecției în interval de trei până la 14 zile de la mușcătura de țânțar. Simptomele infecției pot varia ca severitate. Simptomele severe ale infecției cu virusul West Nile pot fi: febră, confuzie, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, amorțeală, paralizie, comă. O infecție gravă poate dura mai multe săptămâni. în cazuri rare, o infecție severă poate cauza leziuni permanente ale creierului. O infecție ușoară, de regulă, nu durează atât de mult. Formele ușoare ale infecției cu virusul West Nile pot fi confundate cu gripa.
