Agricultorii, jecmăniţi de guvernanţi

Cât de corectă este impozitarea subvențiilor? Este drept, Uniunea Europeană lasă la latitudinea statelor membre să decidă fiecare dacă socotesc subvenţiile în rândul veniturilor impozabile, dar în foarte puţine ţări se mai pune bir pe plăţile directe încasate de agricultori fie din fonduri guvernamentale, fie comunitare.

Din păcate pentru domeniul agriculturii, statul nostru se numără printre cele care continuă să bage mâna în buzunarul agricultorului pentru a extrage 16 la sută din plăţile pe suprafaţă sau pe cap de animal – aşadar, din fondurile europene – cât şi din ajutoarele naţionale tranzitorii sau alte forme de sprijin bănesc provenite de la bugetul de stat. În ultimii cinci ani, problema a fost pusă de mai multe ori pe tapet autorităţilor şi s-a lăsat de fiecare dată cu jocul de-a ministerul bun, al Agriculturii, care chipurile ar vrea să elimine impozitarea subvenţiilor, şi cel rău, al Finanţelor, care nu acceptă în ruptul capului.

Consecinţe nefaste

În orice caz, impozitul pe subvenţii rămâne o sursă importantă pentru veniturile colectate la bugetul de stat, chiar dacă asta înseamnă fermieri români mai puţin competitivi în raport cu confraţii lor din celelalte state ale UE, care după ce că încasează plăţi directe mult mai consistente, le mai rămân şi neatinse de Fisc. Nu trebuie neglijat nici faptul că agricultorul român trebuie să-şi scoată şi el pârleala, iar asta înseamnă, vrând-nevrând, preţuri ceva mai mari ale produselor pe care le oferă. Din punct de vedere legal, statul îl poate executa pe paorele care acumulează datorii pe baza subvenției, asta e regula jocului.

Ipocrizie guvernamentală

La o recentă întrunire pe tema Politicii agricole comune, secretarul de stat Alexandru Potor le-a promis fermierilor prezenţi că va aborda acest subiect într-o întâlnire viitoare cu ministrul finanțelor, dar, precum spuneam mai sus, nu e nimic nou sub soare din acest punct de vedere, iar răspunsul forului decident va rămâne unul negativ, mai mult ca sigur. Doar pentru mostra de ipocrizie cu care, de altfel, s-au obişnuit agricultorii, redăm spusele lui Potor pe acest subiect: „Subiectul acesta este îndelung discutat și este păcat că nu avem reprezentanți ai Ministerului Finanțelor prezenți aici.

Din nefericire, Ministerul Agriculturii nu face politica fiscală în domeniu și, așa cum spuneam, adevărul este că în momentul în care toate veniturile sunt în aceeași oală, poate apărea această impozitare. Vă promit că voi prelua această sarcină de aici și o să port o discuție la următoarea întâlnire cu ministrul finanțelor, pentru a ne lămuri de ce se ajunge la o astfel de impozitare. Sincer, la nivel european nu știu care sunt țările în care se implementeză acest regim fiscal”.

Lipsă de reacţie

De neînţeles rămâne, însă, lipsa de reacţie a reprezentanţilor agricultorilor, mai exact a celor mai mari federaţii naţionale de profil, care nu au făcut până în prezent vreun demers serios pentru repararea acestui neajuns.

Printre cei care deplâng acest fapt se numără Nicolae Oprea, secretarul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş: „În ultima perioadă, când a venit scadenţa celor mai multe taxe şi impozite, s-a vorbit din nou despre impozitarea subvenţiilor. Ministerul Finanţelor refuză în continuare să recunoască faptul că nu este normal ca plăţile directe primite de fermieri să fie încadrate în categoria strictă a veniturilor impozabile. Ministerul Agriculturii doar chiţăie din când în când, fără a se implica, însă, în vreun fel.

Nici nu trebuie acuzat ministerul prea mult, pe undeva e normal să nu ia taurul de coarne. E greu de înţeles, însă, lipsa de interes în această chestiune a organizaţiilor profesionale reprezentative la nivel de ţară. Mă refer în special la Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România şi la Pro Agro. Ambele încasează cotizaţii în valoare de aproximativ 50 de eurocenţi pe hectar, de la fiecare membru, însă nu fac demersuri pentru eliminarea impozitării subvenţiilor. Vreau să trag un semnal de alarmă clar, în sensul că trebuie să ne aliniem şi noi la politica fiscală practicată în raport cu agricultura în celelalte state membre ale Uniunii Europene”.

Miza: 400 de milioane de euro

Dacă ne uităm la miza chestiunii, constatăm că suma pe care ar pierde-o statul dacă ar lăsa în pace subvenţiile agricole este una mai mult decât consistentă: în condiţiile în care valoarea totală a subvenţiilor acordate fermierilor români în 2017 a fost de aproape 2,6 miliarde de euro, 16 la sută din această sumă înseamnă un total de peste 400 de milioane care îi revine statului din impozitarea sprijinului bănesc pe care îl primesc fermierii.