Administrația Fritz reîncălzește promisiunile neonorate din 2020, pe bugetul „electoral” din 2024

Administrația Fritz reîncălzește promisiunile neonorate din 2020, pe bugetul „electoral” din 2024.

Primăria Timișoara anunța joi, 15 februarie 2024, „cifre record pentru educație, sănătate, întreținere parcuri și spații verzi” în proiectul de buget local pe 2024.

Suma propusă e mai mare cu aproximativ 200 de milioane decât cea de anul trecut.

Cu toate acestea, foarte multe dintre obiectivele vizate sunt proiecte începute și neterminate sau care nici măcar nu au trecut de faza de proiect.

În plus, pentru exercițiul financiar trecut, pierderile – banii necheltuiți, se ridică la peste 240 de milioane de lei.

Astfel, principalele lucrări ce trebuiau finalizate anul trecut apar, în mod hilar, din nou, pe lista de investiții.

Conducerea primăriei susține că pentru anul 2024 va avea la dispoziție un buget mai mare decât cel de anul trecut, un „record” de 2.526.886.930 lei, adică peste 515 milioane de euro.

Aproape jumătate din bugetul propus este alocat pentru funcționarea aparatului administrativ, în timp ce puțin peste jumătate va fi dedicat dezvoltării.

Sectiunea de funcționare are prevăzută suma de 1,23 miliarde de lei, în timp ce secțiunea de dezvoltare ar urma să se ridice la 1,28 miliarde de lei.

Majoritatea proiectelor cuprinse pentru finanțare sunt cele rămase nefinalizare de anul trecut, respectiv investiții care sunt deja în derulare: liceele Waldorf, Ungureanu și Lenau, bulevardul Stan Vidrighin, pasarela Gelu, Clinica de Balneologie, Clinica ORL, corpul B al Spitalului de Copii și cinematografele Studio si Dacia.

Noile proiecte trebuiau terminate demult

Un aspect jenant pentru administrația Fritz este că jurnaliști sau consilieri locali care au solicitat informații publice despre proiecte din ultimii trei ani, nu le-au primit de la primărie, instituția încălcând legislația privind transparența decizională dar și Legea 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public.

Pe sistem kafkian, ceea ce nu a făcut public primăria, a apărut în pliantele propagandistice ale USR Timiș, cu care a fost împânzit orașul în această săptămână.

Așa se face că USR Timiș e mult mai informată decât Primăria Municipiului Timișoara. Pliantul pre-electoral, la fel ca și propunerea de buget, este o expunere a incompetenței privind realizarea unor proiecte și cheltuirea banilor publici, mai ales cei din fonduri europene.

Astfel, USR Timiș anunță că “începem” Pasarela Gelu în 2024, deși această lucrare trebuia să fie finalizată în noiembrie 2023, dar acum se avansează termenul aprilie 2024. Și exemplele pot continua.

Și consilierul local Dan Diaconu, fost viceprimar al Timișoarei, a taxat propaganda deșănțată a unor obiective cu care administrația Fritz se laudă că le execută în 2024, deși ele aveau termene de finalizare în 2022 sau 2023.

„𝐈𝐮𝐛𝐢𝐦 𝐓𝐢𝐦𝐢ș𝐨𝐚𝐫𝐚”, 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐩𝐞 𝐦𝐞𝐬𝐡𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐳𝐞𝐜𝐢 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨

Centrul Cultural de pe strada Mărășești ce urma să înlocuiască Spitalul de Dermatologie în clădirea superbă de secol XVIII aflată în punctul ZERO al orașului, pentru anul 2023 – Capitala Europeana a Culturii, arata asa cum vedeti in fotografii. Nu doar că nu s-a finalizat pentru 2023, dar a stat două ierni 𝐟ă𝐫ă 𝐚𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐬̗. Desigur nu e unul dintre locurile preferate de filmat ale edililor noștri.

Pentru cei curioși câteva date:

Demersurile pentru ca acest centru să devină realitate au început în 2014 o dată cu identificarea spațiului pentru un nou spital de dermatologie pe strada Ofcea.

În noiembrie 2015 (!) Noul spital de Dermatologie de pe strada Ofcea, construit practic de la zero la standarde de secol XXI, era finalizat.

A pornit procesul de expertizare și proiectare a noului centru, apoi licitatia de executie.

În luna iunie 2020 s-a dat ordinul de incepere: termen de executie 2 ani(!) – 25.06.2022. În paralel s-a obtinut finantare guvernamentala pentru acest obiectiv.

După 2020, iernile 2021 si 2022 au găsit acest edificiu atît de important pentru istoria și patrimoniul Timișoarei fără acoperiș, producând probabil, stricăciuni uriașe monumentului.

Finanțarea guvernamentală s-a pierdut. Anul 2023 a găsit Timișoara fără acest important obiectiv. Astăzi arată așa cum vedeți în poze, cu copacei crescuți în acoperiș și un dezastru în interior.

Iubirea pentru oraș, din postura de edili, nu se arată prin declarații pe meshuri uriașe violet (culoarea pe care ați găsit de cuviință să o înlocuiți de pe mijloacele de transport în comun) puse cu 9 luni înainte de alegeri, ci tocmai în dedicare pentru a finaliza măcar obiective lăsate în execuție, dacă nu a fost să fie vreun proiect propriu în 3 ani și jumătate”, a consemnat pe Facebook, miercuri, 14 februarie, consilierul local Dan Diaconu.

 

Nu s-a cheltuit, dar s-a și pierdut

Invitat la emisiunea PODcast pe BEGA, o producție Ecopolitica.ro, Dan Diaconu, care este președintele Comisiei pentru studii, prognoze, economie, buget, finanţe, impozite şi taxe din CL Timișoara, a făcut o radiografie a stadiului dezastruos al proiectelor dar și a modului păgubos în care s-au pierdut finanțări importante.

Consilierul local a prezentat, ca exemplu, proiectul eșuat al sălii de sport de la școala generală 25, unde 7,4 milioane de lei s-au pierdut din fonduri europene, absorbția fondurilor pe care ADR Vest le-a recunoscut la plată la 31 decembrie 2023, fiind la 27% din valoare proiectului, restul urmând a fi suportați de la bugetul local.

Asta apropo de absorbția de 99 % cu care se laudă primarul Dominic Fritz, alături de alte 240 de milioane de lei, finanțări pierdute, per total. “Acești bani s-au pierdut din incompetență 100 %, nu există nicio altă explicație atâta timp cât din lista de 44 de proiecte finanțate la ADR, tu ai reușit să termini în timp util trei sau patru.

Sunt 240 de milioane de lei pierdute, iar o astfel de “performanță” nu o veți întâlni niciunde în România.

Practic, procentul de absorbție (al fondurilor) publicat acum pe site-ul ADR Vest nu este de 99%, este puțin peste 50%. Lucrul ăsta nu s-a întâmplat niciunde în România, nici măcar într-un oraș de dimensiunea Timișoarei, nici măcar mijlocii sau mari.

Aceștia sunt doar bani (pierduți – n.r.) pe Programul Operațional Regional, lăsasem (în 2020 – n.r.) 23 de milioane de lei pe Programul Asistență Tehnică pentru proiecte din viitor – regenerarea urbană din Fabric, sinagoga din Fabric, centrala hidro-electrică folosită acum de Colterm ca monument, drumul de legătură și podul peste Bega de la Pasajul și Solventul și alte proiecte foarte importante la care s-a lucrat.

Ele au fost preaprobate de ADR și urmau să fie implementate în exercițiul financiar care a început acum, iar banii aceia erau pregătiți pentru proiectare, astfel ca din prima zi a noului exercițiu financiar sumele acestea să poată fi absorbite în execuție.

Aș paria că acolo procentul este de 0 %, pentru că niciunul dintre aceste proiecte nu a fost finalizat la timp”, a mai spus Dan Diaconu, în emisiunea PODcast pe BEGA.

Costuri suplimentare și pierderi prezentate drept realizări

Președintele Comisiei pentru studii, prognoze, economie, buget, finanţe, impozite şi taxe din CL Timișoara a mai dezvăluit și alte probleme și vicii procedurale care au dus la actualul colaps financiar, pe care USR Timiș încearcă să îl prezinte sub forma unor viitoare realizări, pe pliante.

Aceeași laudă cu pierderi dar și cu proiecte care nu sunt ale Primăriei Timișoara a fost laitmotivul fastuoasei prezentări a trei ani de guvernare locală a administrației Fritz, eveniment cu fast, ce a avut loc toamna trecută, la cinema Timiș.

“Sunt foarte, foarte multe proiecte care nu sunt finalizate sau sunt finalizate prost, cvasitotalitatea lor, practice.

La pasajul Solventul e ca-n filmele cu proști, pentru că în opinia primăriei gradul de realizare a acestei lucrări este de 47%, asta înseamnă că mâine, poimâine trece de 50%. Acolo este o groapă în momentul de față, cu pereții mulați, cu bani primiți din programul hulit de USR ca o nenorocire de program, programul Anghel Saligny.

La raportul de 3 ani (de guvernare locală a lui Dominic Fritz – n.r.) a făcut el o mare întâlnire la cinema Timiș, pe una dintre hârtiile pe care le-a împărțit acolo, era o listă de proiecte ale lui, nu ale altora, pe care când m-am uitat, m-am crucit.

Era absolut spectaculoasă lista, din proiecte jumătate erau realizate înainte și depuse deja, alte 30% erau proiectele altora – ale universităților, ale spitalelor cu care ei erau parteneri în calitate de ordonator de credit, adică doar au semnat cererea de finanțare și o mică parte, cele legate de înnoirea transportului, erau fie pe contracte realizate anterior – în cazul tramvaielor, fie pe studii de fundamentare realizate anterior – în cazul autobuzelor, unde chiar nu s-a modificat nimic.

Era exact același realizat în 2017 sau 2018 pentru finanțarea autobuzelor electrice sau a firobuzelor, la momentul respective. În continuare, putem spune cu mâna pe inimă: zero proiecte, zero proiecte propria construite.

Câteva randări, un concurs pentru Piața Operei cu care nu se face nimic.

La Capitala Culturală, paginile alea din dosarul de candidatură le-am scris cu mâna mea, deci mi-e greu să remarc cee ace trebuia făcut și nu s-a făcut. S-au inaugurat 2 cinematografe, unul foarte târziu, Timiș – nu a mai contat pentru anul 2023, Victoria, care era realizat în proporție de 30 % când am plecat din primărie (2020 – n.r.).

Ce nu s-a realizat: Turnul de Apă avea finanțare norvegiană când am plecat din primărie, s-a făcut apoi frumos poză, dar nu mai există nici contract de execuție iar finanțarea s-a pierdut complet.

O finanțare de 20-24 de milioane de lei oe care am obținut-o foarte greu, dar degeaba. MultipleXity – au început să explice cum că acea curte pavată de la Muzeul Miklosi, realizat tot anterior, acela e MultipleXity.

Nu, nu e niciun MultipleXity. Acolo s-a făcut concurs de soluții, iar MultipleXity este vizavi de muzeu, în locul în care bălăriile sunt mai mari decât tramvaiele ruginite ce mai stau pe acolo.

Nu s-a făcut niciun pas și cu siguranță nu se va mai întâmpla în momentul de față, pentru că nu mai există lucrul acesta. Dar și mai dureros e Centrul Cultural de pe strada Mărășești, în locul fostului spital de dermatologie.

Ca să se poată face acel centru cultural noi a trebuit să construim un spital întreg, în complexul studențesc. Un spital de la zero. Doi ani de zile, clădirea de secol XVIII de pe Mărășești a stat fără acoperiș, nimeni u s-a atins de el. În ploaie, în ninsoare, două ierni. Asta, din punct de vedere al patrimoniului, mi se pare aproape o crimă.

Nu se întâmplă nimic acolo, nimic la celelalte proiecte cu excepția celor două cinematografe, dar și acestea nu trebuiau să fie două, ci șase.

E un haos în întregul sistem administrativ local, acum. Mă întâlnesc cu foști colegi cu care am lucrat 8, 7, 6 ani în primărie și care acum îmi spun că de cele mai multe ori nu au idee unde trebuie să trimită o adresă.

Această organigramă a fost schimbată de 15 mii de ori, oameni puși, mutați, schimbați fără niciun fel de legătură cu competențele lor, ci doar ca să umple un birou sau o organigramă și asta se reflectă direct în performanța administrativă. Nu cred că ar putea, dar și dacă ar vrea, dacă ar fi geniali tot nu ar putea să administreze orașul în trei: domnul Fritz, domnul Lațcău și domnul Creiveanu”, a mai declarat Dan Diaconu.

Datoriile istorice și cele viitoare

Joi, 15 februarie 2024, Primăria Timișoara a anunțat că a plătit ultima tranșă a datoriei istorice a societății de termoficare către furnizorul E.ON. Prin achitarea sumei de 284.238 lei se încheie o lungă perioadă în care datorii către E.ON, neplătite de ani d e zile, au fost achitate de primărie.

„Cazul este halucinant. În timp ce fosta administrație Robu făcea tot felul de chermeze bani publici, a tras țeapă companiei de gaz și n-a plătit facturile. Ani de zile. Nu o factură, două.

Nu le-au plătit nici măcar după ce furnizorul de gaz i-a dat în judecată și a câștigat. În 2020, când am preluat mandatul, am negociat cu E.ON și am ajuns la o înțelegere să plătim datoria în rate lunare. În total au fost peste 70 de milioane de lei. Azi, am scăpat de datorie”, a spus primarul Dominic Fritz.

Datoriile istorice ale COLTERM se ridicau la peste 72 de milioane de lei, reprezentând facturile neplătite de societatea de termoficare încă din anul 2013. Primăria a reușit, în anul 2021, să obțină eșalonarea acestei datorii, în rate care au ajuns să însumeze aproape 3 milioane de lei pe lună.

Pe de altă parte, consilierul Dan Diaconu prezintă o altă fațetă a problemei și atrage atenția că există și multe alte datorii neachitate, precum și riscul ca planul de restructurare a termoficării să fie un mare eșec.

“Despre Colterm numai de bine când avem stocuri de cărbune, dar mai avem o lună și vine aprilie când trebuie cumpărate din nou certificate. Atunci e responsabilitatea COLTERM-ului, nu mai are treabă cu primăria, doar când treaba merg și sunt stocuri atunci primăria este în față. În iune ar trebui să se producă separarea producției de distribuție.

Oriunde s-a întâmplat acest lucru, asta a dus la faliment. În Bacău, în Constanța, în București, oriunde ai făcut această separare a urmat falimentul, cel puțin pe zona de distribuție cu siguranță, pe zona de producție dacă distribuția dă faliment nu își mai plătește facturile către producție. E la mintea cocoșului că nu poți să muți niște pierderi dintr-o parte în alta, în speranța că le poți acoperi.

Părerea mea e că nu se va întâmpla nicio schimbare în iunie, ci se va prelungi agonia.

Să construiești o structură de distribuție costă și durează mult, deci am mari îndoieli că se va întâmpla ceva, dar asta e situația tuturor societăților din subordinea primăriei.

Toate au trecut la o reducere masivă a profitului și a cifrei de afaceri, cum e cazul SDM, unde profitul e la 20% față de cât avea anterior și cifra de afaceri e la jumătate, iar la STPT, dincolo de văicărelile domnului Lațcău și  ale directorului care dau vina pe ordonanțe, dar ordonanța spune că trebuie luate măsuri la societățile cu capital de stat, local sau național, care au acumulat pierderi în ultimii ani, ori STPT nu a fost niciodată pe pierdere până în anul de grație 2021, iar în 2022 au reușit să acumuleze pierderi de peste 10 milioane de lei.

Datoriile 30 de milioane de euro certificate verzi și amenzi, pierderile de 10 milioane sau mai mult ale STPT se vor regăsi în calitatea transportului mai prost sau în prețul plătit de timișoreni pe călătorie, finanțările europene pierdute se vor plăti tot din banii timișorenilor din bugetul local și mai e și creditul care a fost luat și a crescut gradul de îndatorare, chiar dacă e pe zona fondurilor europene și nu se comunică oficial, cu 60-70% pentru Timișoara, acesta va fi plătit din neant?

Nu, va fi plătit din bugetul local, adică din contribuția timișorenilor”, a spus consilierul local, la aceeași emisiune de joia trecută.

Votul cu japca și haosul din primăria de sticlă opacă

Lipsa de continuitate pe funcții a angajaților din primărie, din cauza modificărilor repetate ale organigramei, cât și comunicarea intenționat deficitară, dintre conducerea Primăriei Timișoara și Consiliul Local generează haos și duce la decizii greșite și hotărâri de consiliu votate fără a avea aviz pozitiv al comisiilor din CL Timișoara.

Apropo de greșeli de termeni dar și de legalitate în textele proiectelor de hotărâri de consiliu local, de exemplu când la proiectul privind concesionarea a două cimitire către Horticultura SA, în text se făcea explicit referire la piețe .

CITEŞTE ŞI: Traficant de droguri prins în flagrat delict, în Timişoara, cu 2 kilograme de cocaină asupra sa. Video

“E tipul de proiecte copy/paste care ni se aduc în față, ultimul dintre ele este cel cu hărnicia în dărâmarea garajelor care avea ca bază juridică legea 215/2001, care e legea adiminstrației publice locale, lege care nu mai există din 2017, a fost aborgată, sunt “numai” 7 ani de când s-a abrogate.

Mă prezentați ca președinte al Comisiei de buget, taxe și impozite…ca să înțelegeți ce înseamnă pentru administrația actuală Consiliul Local, toate proiectele de hotărâre cu referire la taxele și impozitele mărite, triplate de către actuala administrație au ieșit cu aviz negative din comisia pe care o conduc, lucru care nu a contat vreodată, pentru că există, desigur, mașina de vot, iar dezbaterea reală pe text, pe elemente și pe oportunitatea reală a unei HCL nu există la noi

Ce să mai vorbesc de buget? Iată, suntem în al patrulea an de mandat al acestui consiliu local și noi nu am primit o data bugetul, în comisie, la timp, iar rectificările niciodată nu le-am primit, toate sunt pe lista suplimentară, vin cu două ore înainte (de vot – n.r.), adică exact lucrurile pe care Dominic Fritz și cei din jurul lui spuneau că nu le-au face niciodată, toate se întâmplă acum.

Mare parte din rezultatele proaste vin în urma unor hotărâri de consiliu local proaste. Sunt foarte, foarte multe proiecte care nu sunt finalizate sau sunt finalizate prost, cvasitotalitatea lor, practic”, a concluzionat Diaconu.

Întreaga emisiune poate fi urmărită aici: Profesioniști și amatori în administrația publică – PODcast pe BEGA, episodul 14 (youtube.com)