Administrația Fritz aruncă 60.000 de euro pe premii, pentru proiecte ce nu vor fi folosite niciodată

Administrația Fritz aruncă 60.000 de euro pe premii, pentru proiecte ce nu vor fi folosite niciodată.

Concursul internațional de soluții pentru amenajarea și modernizarea Pieței Victoriei a atras 30 de echipe de arhitecți. În perioada 13-15 octombrie, soluțiile propuse de aceștia vor fi jurizate, iar câștigătorul va fi anunțat luni, 16 octombrie. Primăria Municipiului Timișoara, împreună cu Ordinul Arhitecților din România (OAR), organizează acest concurs pentru a transforma Piața Victoriei într-un spațiu public modern, cu design unitar și cu amenajări peisagistice noi, de calitate.

”Interesul pentru Timișoara este copleșitor: am primit 30 de propuneri de amenajare a Pieței Victoriei și a străzilor din jurul ei. Am invitat arhitecți din toată Europa la acest concurs, pentru că este cel mai bun mod prin care să transformăm acest spațiu într-un centru de oraș european, păstrând caracterul zonei. Săptămâna asta, juriul format din experți independenți veniți din 4 țări va stabili câștigătorii. Am trasat direcțiile cele mai importante în tema de concurs și la final, îmi doresc să văd o soluție de calitate ridicată, care să învigoreze și să pună în valoare Piața Victoriei, locul în care Timișoara a devenit primul oraș liber”, a anunțat primarul Dominic Fritz.

Piața Victoriei face parte din culoarul de 3 piețe centrale din Timișoara, alături de Piața Libertății și Piața Unirii. Aceasta nu a avut parte în ultimele 3 decenii decât de intervenții mici, reparații sau amenajări minore. Primăria Timișoara dorește ca cea mai importantă piață a orașului să fie pusă în evidență după modelul marilor orașe europene: cu respect față de istorie și patrimoniu, cu spațiu pentru oameni și cu amenajări verzi generoase. Promenadele „Corso” și „Surogat”, precum și monumentele și elementele simbolice ale pieței trebuie protejate, conservate și puse în valoare.

Proiectul de amenajare vizează Piața Victoriei, Piața Huniade, parcarea adiacentă, perechea de străzi Alba Iulia – Mărășești (până la linia de tramvai), străzile conexe Pieței Victoriei, precum și conexiunile cu parcurile Civic, Justiției, Catedralei și Central.

Concursul este organizat de Ordinul Arhitecților din România (OAR) și a fost deschis pentru România, țările Uniunii Europene și Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană.

Un amănunt foarte important este că viitorul contract de servicii de proiectare va fi atribuit concurentului câștigător al concursului, în urma unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, conform regulamentului de concurs (https://oar.archi/concursuri/oar/piata-victoriei-timisoara/ ).

Prima ciudățenie, vizavi de organizarea concursului reiese din comunicatul oficial al primăriei, unde, la rubrica intitulată “Calendarul concursului” se menționează că “data limită depunere contestații: 10 zile de la publicarea rezultatelor în SEAP”. Asta deși în același comunicat, organizatorii anunță că serviciul de proiectare va fi atribuit prin negociere, fără publicarea în prealabil a unui anunț de participare.

Lucrurile se complică atunci când vine vorba despre premiile acordate de către OAR cu finanțare asigurată de către Primăria Timișoara, premii ce constau în sume de bani.

Astfel, premiile anunțate de către administrația Fritz sunt următoarele: Premiul I Valoarea estimată a contractului de servicii de proiectare – 1.500.000 EUR, fără TVA (7.415.850,00 LEI), Premiul II – 30.000 EUR, fără TVA (148.317 LEI), Premiul III  – 15.000 EUR, fără TVA (74.158,50 LEI), Mențiunea I – 7.500 EUR, fără TVA (37.079,25 LEI), Mențiunea II – 7.500 EUR, fără TVA (37.079,25 LEI).

În concluzie, firma câștigătoare a “concursului” primește cu titlul de premiu suma aferentă valorii contractului pentru proiectare. În realitate, fiscal vorbind, nu este vorba de un premiu ci de contravaloarea prestației pentru servicii, prin contract. Confuzia intenționată în termeni generează întrebarea legitimă: ce regim fiscal de impozitare se va aplica sumei de 1,5 milioane de euro?

În cazul în care suma este cu titlul de premiu, ca o regulă generală, potrivit prevederilor Codului fiscal (Legea 227/2015), veniturile sub formă de premii se impun, prin reținerea la sursă, cu o cotă de 10% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu. Calcularea, reținerea la sursă, declararea și plata impozitului se face de plătitorul de venit, în momentul plății.

În cazul în care suma reprezintă contravaloarea serviciilor de proiectare, legal este să se aplice prevederile Codului fiscal prin impozitarea venitului entității comerciale care a câștigat contractul. Dar și aici apar diferențe, în funcție de regimul juridic al proiectantului: dacă este SRL sau SA sau PFA, dacă firma este românească sau este străină, concursul adresându-se unui viitor câștigător ce poate fi din România, din țările Uniunii Europene sau din Spațiului Economic European ori din Confederația Elvețiană.

Un al treilea aspect ține de celelalte premii puse în joc. Din moment ce câștigătorul premiului I primește de fapt contravaloarea pentru contractul de prestare a serviciilor de proiectare propriu-zise, de ce este nevoie ca Primăria Timișoara să mai arunce încă 60.000 de euro pe premii și mențiuni pentru firme sau arhitecți ale căror proiecte nu vor fi folosite niciodată?

O risipă de bani, în condițiile în care primăria nu mai are bani să plătească pentru șantierele mari de infrastructură, STPT are datorii de peste 100 de milioane de lei, există datoriile istorice ale Colterm pentru certificatele verzi și o lipsă acută de finanțare pentru toate domeniile, de la școli la infrastructură rutieră și reparații curente.

Pe site-ul Ordinului Arhitecților din România se găsește o explicație detaliată, care însă l-ar face să zâmbească pe orice contabil sau finanțist priceput.

Așadar, OAR susține că “Autoritatea Contractantă a concursului este Municipiul Timișoara, aceasta urmând să devină beneficiarul proiectului contractat în urma concursului. Concursul este organizat de către Ordinul Arhitecților din Romania (OAR), în conformitate cu prevederile Ghidului de bune practici în organizarea concursurilor de soluții OAR (rev. 2022), cu respectarea prevederilor legislației în vigoare privind atribuirea contractelor de achiziție publică.

CITEȘTE ȘI: Mobilizare uriașă de utilaje și muncitori pe șantierul centurii Timișoara Sud, în zona Utvin – Giroc

Concursul de soluții este public, într-o singură fază, deschis pentru România, țările Uniunii Europene și Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană. Concursul de soluții este organizat ca o procedură independentă conform art. 105 lit. a) din  Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, urmând ca ulterior, în baza prevederilor Art. 104 alin. (7) din aceeași lege, contractul de servicii de proiectare să fie atribuit concurentului câștigător al concursului, în urma unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.”

Și ca picanterie, membrii juriului sunt experți arhitecți și urbaniști din patru țări, precum și reprezentanți ai autorității contractante (AC): arh. Ana Sverko (HR), arh. Maria Chiara Pozzana (IT), arh. Maruša Zorec (SL), urb. Gruia Bădescu (RO), arh. Dragoș Oprea (RO), arh. Ciprian Silviu Cădariu (RO), arh. Gabriel Almăjan – Reprezentant AC (RO) – arhitectul-șef al Primăriei Timișoara, arh. Monica Sebestyen (RO) și viceprimarul orașului, Ruben Lațcău – Reprezentant AC.