Reputația de specialist a medicului timișorean Dan Gaiță i-a adus, printre altele, și funcțiile de Coordonator Național de Prevenție Cardiovasculară și membru în Comitetul Director al European Heart Network.
-Bolile cardiovasculare sunt în continuare principala problemă de sănătate în România, în condițiile în care infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral curmă zilnic prematur viața a câtorva sute de români.
-Da, din păcate, și asta în ciuda faptului că aproximativ 80 la sută din complicațiile aterosclerozei sunt prevenibile! Ca dovadă, mortalitatea cardiovasculară are tendințe de scădere și în România, așa cum a scăzut în toate țările europene. Estul Europei are în continuare boala cardiovasculară ca principală cauză de deces, atât la bărbați, cât și la femei – iar la întrebarea firească „De ce se întâmplă așa?” este greu să dai un răspuns simplu. Să ținem însă cont de faptul că starea de sănătate a unei comunități depinde în proporție de maximum o treime de sistemul medical, pentru că o treime depinde de produsul intern brut și o treime de gradul de civilizație al comunității (elitist denumit în statisticile OMS ca „environment”). Faptul că locuitorii din vestul Europei trăiesc în medie cu aproximativ 10 ani mai mult decât românii ține deci nu atât de medici și de actul medical, cât mai degrabă de un amestec de finanțare eficientă (previzibilă și continuă), de cultură (grad de educație) și de încurajarea, adeseori cu o tentă coercitivă, de a alege atitudinea sănătoasă (spre exemplu, sunt locuri în lume în care cetățenii au acces gratuit la metode de screening, adică de identificare precoce a bolii, dar dacă nu își fac acele testări periodice și se îmbolnăvesc, sunt obligați să plătească o parte din tratament).
-Credeți că se poate trăi sănătos în mediul urban?
-Se poate trăi sănătos doar în orașe sănătoase! Pentru că mediul de viață urban, neoptimizat de comunitatea locală ne „împinge” către o viață sedentară, alimentație de tip fast-food, poluare și un ritm al vieții ce ne erodează major echilibrul dintre muncă și odihnă, reducându-ne rezistența la îmbolnăviri a organismului în general, nu doar a arterelor noastre. Pentru prevenția tuturor bolilor cronice este necesară optimizarea stilului de viață – piețe de legume și fructe proaspete, zone de mișcare, terenuri de sport sau plimbare – care contribuie decisiv la sănătatea orașului.
-Care ar fi o rețetă a vieții sănătoase?
-Pe scurt? Zilnic: legume și fructe în alimentație, minimum 30 de minute de mișcare de intensitate moderată, șase-opt ore de somn și fumatul exclus. Săptămânal: controlul greutății, având ca obiectiv un indice de masă corporală sub 25. Anual (după 30 de ani bărbații/40 de ani femeile) un control specializat de evaluare a riscului cardiovascular, chiar dacă nu apare nici un simptom. Totul, însă, trebuie asezonat cu o atitudine pozitivă și cu bucurii, chiar mărunte, dar oferite zilnic, cu un suport social solid (familie, prieteni, colegi…), în condițiile în care nu stresul e factor de risc, ci reacția noastră exagerată la expunerea îndelungată la stres. Tocmai de aceea tehnicile de obținere a echilibrului emoțional încep să fie tot mai mult recunoscute ca terapii eficiente – însă doar în asociere, niciodată înlocuind prescripția medicală!
-Cum reușiți să îmbinați toate segmentele vieții – medic, profesor universitar care se afirmă în cercetare, membru în Clubul Rotary? Când există timp și de unde puterea de a pune toate aceste elemente în sinergie?
-Cred că e de prisos să spun, ca nativ în Gemeni, că rotarianul se întâlnește zilnic cu medicul, profesorul sau persoana publică din mine. De fapt, ca în fiecare dintre noi, aceste lucruri sunt doar fațete ale noastre care se potențează și se susțin reciproc – acest lucru întâmplându-se cu atât mai mult cu cât în ultimii ani m-a caracterizat dorința de a crea noi alianțe, de a deschide căi interdisciplinare, de a vedea dincolo de profesia mea, de orașul sau continentul meu…
