Pentru că am început un an nou, toată lumea se gândește deja la zilele libere. Aflăm că acestea sunt în total 12. Ghinion însă: cinci pică duminica și una a fost deja sâmbătă. Ca acest ghinion să fie și mai mare, 1 Mai se suprapune cu Paștele ortodox.
Dar ce mai contează, dacă ambele sunt într-o duminică? Una peste alta, 2016 este și un an bisect. Despre anii bisecți se afirmă că aduc ghinion. Credința populară, de altfel, spune că, în acești ani, nu e bine să te căsătorești. Dacă, totuși, faci acest pas, riști să te desparți după câteva luni.
Atenție, însă, dacă divorțați există pericolul să rămâneți singuri toată viața. Dacă e să te iei după astfel de bazaconii, tot în an bisect nu e bine nici să schimbi locul de muncă ori reședința și, cel mai important, culoarea părului. E un an în care, se zice, e mai bine să stai decât să pornești o afacere ori construirea unei clădiri, că nu vei avea spor.
Până aici văd că tot ce mi-am dorit sub vâsc e în van, dovadă că superstițiile nu sunt foarte hotărâte cu noi, oamenii. Fericiți în anul bisect, iată, nu pot fi decât… bisecții, care au ocazia să-și serbeze ziua de naștere în data în care s-au născut. Există deci și oameni neurmăriți de ghinion, iar acesta e un semn bun.
Când mă uit în urmă observ că am încălcat și alte sfaturi pentru evitarea ghinionului. Astfel că primul om care mi-a bătut la ușă n-a fost o femeie, ceea ce înseamnă că 2016 nu va fi un an chiar atât de prost. Asta mă mai liniștește nițel. Numai că citesc și că următoarele 12 luni vor fi pline de riscuri. Pardon, de pericole economice: prețul petrolului continuă să scadă, iar economia Chinei şi a altor state emergente dau semne de încetinire, cu efecte care pot însemna o implozie în plan mondial. Ca să fiu sincer, ce treabă am eu cu chinezismele astea și cu faptul că boom-ul materiilor prime din ultimul deceniu s-a încheiat? Probabil, nici una. Oricum, țărilor avansate cică le va merge bine și în 2016. Dar nouă?
Citind mai departe previziunea, aflu că din lumea emergentă vine cel mai mare risc imediat al economiei mondiale. Ce mai contează, însă, câtă vreme ne regăsim la capitolul „alte economii”?
Ca să evit să trăiesc un an de ghinion, mi-am luat câteva măsuri simple, dar eficace. Astfel, am evitat să o iau de la capăt și să trec din 2015 în 2016. De aceea, astăzi, practic, mă aflu tot în 31 decembrie și sunt la al cincilea bis din calendar. La primul „31 bis” nu am ieșit deloc din casă, ca să nu mă întâlnesc cu vreo mâță neagră pe stradă și nici cu cineva cu vreo sticlă goală. Apoi, pentru mai multă siguranță, nu am citit nici una dintre știrile despre catastrofele care ne pasc în acest an… prelungit.
Totuși, din motive profesionale, sunt obligat să le ascult – dar mi-am pus vată în urechi – ce profeții catostrofale au fost deja făcute pentru acest an banal 2016. Astfel în opinia lui Newton, cică, acesta va fi ultimul de dinainte de sfârșitul lumii. Ce bine! După Nostradamus, apocalipsa ni s-ar trage de la CERN, marele accelerator de particule de la Geneva, și tot în 2016.
Ori, poate nu! Printre profeții sunt însă și altele… mai puțin grave: revolte, războaie, cutremure, scufundări, asasinate, morți. Iată de ce m-am hotărât să petrec, căci viața e frumoasă. O iau de la capăt și pe stil vechi, cu Crăciunul și Revelionul. Altfel, nu se mai poate…
