Până la centura de ocolire a Timişoarei, e bine-venit și-un inel

sosea timis

Fapt de notorietate, proiectul de finalizare a centurii ocolitoare a municipiului Timișoara – vorbim de finalizare, în condițiile în care primul tronson, de numai o cincime din lungimea totală, a fost dat în folosință acum un cincinal – continuă să se vadă prin ceață. Și asta pentru că, deși investiția a fost inclusă pe ultima variantă a master-planului de transport moșit de ex-ministrul Ioan Rus, varianta cu pricina n-a primit binecuvântarea autorităților europene.

În aceste condiții, reprezentanții administrației județene au început să se gândească la formule alternative, care să contribuie, cât de cât, la reducerea presiunii tranzitului rutier prin urbea deja sufocată de vehicule.

Una dintre variantele care i-au ispitit pe consilierii județeni este cea a fluidizării traseului ocolitor desemnat drept ”inelul doi”, care unește localitățile Sânandrei, Dudeștii Noi, Săcălaz, Sânmihaiu Român și Șag, putând asigura – ce-i drept, la o distanță semnificativ mai mare de centrul urban – ocolirea aglomerării timișorene pe flancul vestic.

Cele două tronsoane de drum județean aflate pe acest traseu, adică DJ 692 A Sânandrei – Dudeștii Noi (care măsoară, cu prelungirea sa spre Becicherecu Mic, 5,6 kilometri) și DJ 591 C Săcălaz – Sânmihaiu Român (încă 5,5 kilometri) se află deja în custodia autorității județene și au asigurată finanțarea pentru asfaltare în acest an, fiindu-le alocate în acest scop 2,8 și, respectiv, 1,5 milioane de lei. Prin includerea traseelor DC 46 Dudeştii Noi – Săcălaz și DC 202 Sânmihaiu Român – Șag (reîncadrabile ca drumuri județene), s-ar realiza o conexiune cu prelungirea de la Sânmihaiu Român către viitorul nod de acces din Timișoara la Autostrada Vestului, a tuturor marilor căi rutiere din vestul județului. Desigur, această manevră n-ar elimina necesitatea unei centuri ocolitoare prin vestul municipiului Timișoara (o cale rutieră necesară chiar și pentru comunicarea mai facilă între cartierele periferice ale urbei), dar ar constitui o bine-venită gură de oxigen pentru circulația intravilană, care se încăpățânează să nu semnalizeze succesul strategiilor de fluidizare aplicate în ultimii ani.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *