Conform cercetărilor recente, ciorile au creierul foarte bine dezvoltat, iar proporția dintre creier și volumul corporal este cea mai mare din rândul tuturor speciilor de păsări. Singura viețuitoare care are proporția creier-volum corporal mai mare decât a ciorii este omul.
Aceste păsări sunt singurele viețuitoare, cu excepția omului și a maimuțelor, care folosesc diverse unelte în căutarea hranei. Concluzia specialiștilor este că o cioară are inteligența unui copil de șapte ani, ceea ce înseamnă că cioara este cea mai deșteaptă dintre păsări.
Un experiment ciudat, dar foarte interesant a fost desfășurat de o echipă de specialiști. Ei au capturat mai multe ciori, le-au marcat și apoi le-au eliberat. Ciorile s-au întors la specialiști, iar aceștia le-au întâmpinat cu măști pe chip. Ciorile i-au certat pe oameni pentru că purtau mască, ceea ce înseamnă că le-au recunoscut chipul de sub ea.
Specialiștii mai susțin că acestea și-au dezvoltat propriul limbaj și în anumite momente ele se așază una lângă alta și comunică între ele, la fel cum fac și oamenii.
Dar, așa deștepte cum sunt, ciorile se pot dovedi o pacoste într-un oraș, unde croncănitul lor sună sinistru, iar excrementele produse împrăștie un miros dezgustător și murdăresc totul în jur. Parcul din spatele Catedralei Mitropolitane din Timișoara ar putea constitui un exemplu în acest sens, aici stabilindu-se, de zeci de ani, un stol imens de ciori.
Primarul Timișoarei, Nicolae Robu, a anunțat, ieri, că a reușit să le gonească din zonă, cel puțin deocamdată:
„Am rezolvat problema ciorilor din Parcul Catedralei, cel puțin pentru o perioadă. Eu sper să nu ajungă, așa inteligente cum se zice că sunt, să revină și să facă ineficientă intervenția noastră. Este o jumătate de secol de luptă cu ciorile din spatele catedralei, am încercat și noi în toate felurile să scăpăm de ele, și cu aparate de ultrasunete, și cu sunete de păsări de pradă. Cu anticoncepționale nu am încercat, a fost o idee care mi-a fost pusă în cârcă, nu mi-a aparținut”.
Soluția miraculoasă a constat în montarea a 18 lampioane în copacii de lângă catedrală, o idee aplicată la început, în scop decorativ, în curtea și pe strada din spatele Primăriei Timișoara.
„Am monitorizat din decembrie și până acum nu mai e nici o cioară. Am cerut directorului Direcției de mediu să pună lampioane în Parcul Catedralei. Acum am făcut și poze, nici urmă de ciori, am redat parcul cetățenilor. Erau zeci de mii de ciori, parcul nu mai era utilizat de oameni, băncile erau pline, parcul practic nu mai putea fi folosit de oameni. Am făcut alei frumoase, am pus bănci noi, am asigurat toate condițiile, dar parcul nu mai era folosit.
Situația dura de jumătate de secol. Acum, ele probabil că își vor căuta alt loc. Sper să nu se obișnuiască și cu această lumină, cu aceste lampioane, pentru că am mai pățit-o, când am pus prima dată simulatoare de sunete de păsări de pradă.
S-au speriat la început, dar după ceva vreme s-au obișnuit. Iată, păsările au și ele un soi de inteligență și ne dau de furcă. Sigur, nu putem recurge la mijloace violente. Sper că nu o să le placă luminile din copaci și, prin urmare, nu o să se întoarcă în parcul din spatele catedralei”, a explicat Nicolae Robu.
Lupta cu ciorile din spatele catedralei durează de la începutul primului mandat al lui Robu. S-au mai făcut încercări cerându-se sprijinul vânătorilor, apoi s-au montat aparate care aveau înregistrate sunetele scoase de păsările de pradă și care emiteau și ultrasunete, dar nici una dintre idei nu a dat rezultate. Deocamdată, cei din Primăria Timișoara sunt optimiști și speră ca zburătoarele negre să nu mai revină în zona centrală a orașului.
Niociodată, odată aciuate pe meleag bănățean, ăștia nu mai pleacă nici dacă dai cu bomba atomică.