În urmă cu mai bine de un deceniu, procurorii fostei structuri anticorupție din Timișoara – PNA -, devenită, între timp, DNA, au finalizat unul dintre cele mai ample dosare penale din acea perioadă, în care 20 de persoane au fost trimise în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni economice în dauna societății Electrica Banat, prejudiciul fiind de ordinul milioanelor de euro.
Pe durata desfășurării procesului, o parte dintre inculpați au stat câteva luni după gratii, fiind judecați în stare de arest preventiv.
Unul dintre aceștia, Gheorghe Irimescu, fost director comercial în cadrul societății, condamnat la patru ani de închisoare, s-a plâns Curții Europene pentru Drepturile Omului că arestarea sa preventivă, de șase luni și 11 zile, a fost excesiv de îndelungată.
Socotind că măsura a depășit un termen rezonabil, Erimescu a invocat încălcarea articolului 5 din Convenție, care prevede că orice persoană are dreptul la libertate și siguranță, deși reglementarea prevede și anumite excepții.
Curtea a avut în vedere tocmai aceste excepții, respingându-i astfel cererea ca fiind inadmisibilă. Judecătorii europeni au argumentat că evaluarea aspectului rezonabil al perioadei de arestare nu se poate face ”in abstracto”, aceasta fiind evaluată după fiecare caz în parte de autoritățile interne.
În motivarea deciziei, judecătorii curții europene au mai specificat că arestarea preventivă a reclamantului a fost supravegheată de autoritățile judiciare competente din țara noastră, care au avut indicii că Gheorghe Erimescu a încercat să falsifice anumite documente după începerea urmăririi penale, având astfel, un motiv suficient de plauzibil pentru a justifica măsura luată.
