Dacă privim înapoi, anul pe care îl încheiem pare că a fost, la nivel planetar, unul al atacurilor teroriste, al războiului și al dramei migranților, ambele fără sfârșit, și al amenințărilor nucleare nord-coreene.
De altfel, 2017 a debutat sângeros prin atentatul din noaptea de Revelion dintr-un club din Istanbul, alte asemenea acte ucigașe îndreptate împotriva unor nevinovați având loc pe tot parcursul anului, în diferite orașe ale Europei și în SUA. Războiul sirian a continuat făcând alte numeroase victime, ca și ofensiva împotriva Statului Islamic. Pe continent au sosit noi migranți provenind din zone de conflict, dar și din țări africane și asiatice.
În același timp a continuat disputa pe seama numărului obligatoriu de refugiați în țările UE, cât și asupra măsurilor anti-imigrație adoptate de președintele american Donald Trump. Dar 2017 a fost și un an în care s-a discutat mult despre Brexit și în care regiunea spaniolă Catalonia și-a declarat independența, dar a eșuat în demersul ei. A fost un an al alegerii lui Emmanuel Macron ca președinte al Republicii Franceze și al realegerii Angelei Merkel pentru un nou mandat de cancelar al Germaniei.
În plan intern, 2017 a fost un an tumultos, al măsurilor contradictorii ale puterii și al protestelor. Prin succesiunea de evenimente, unele în premieră, scena politică românească a demonstrat că la noi totul e posibil. Dacă ar fi să caracterizăm anul politic, termenul potrivit este acela „de coșmar”. Coaliția PSD-ALDE a câștigat confortabil alegerile din decembrie 2016, dar prin ce a întreprins apoi a dezamăgit, șocând uneori.
În ianuarie a fost instalat primul guvern al acestei coaliții cu Sorin Grindeanu în frunte, în fapt marioneta liderului de partid Liviu Dragnea. Guvernarea a debutat furtunos prin adoptarea celebrei Ordonanțe 13 care a scos în stradă 600.000 de protestari „#rezist”. Actul a fost abrogat, dar încercarea de spălare de păcate a liderului amintit, precum și al altor politicieni „dalmațieni” a continuat, culminând cu reluarea modificărilor din ordonanță în noile legi ale justiției, unele deja adoptate de parlament.
După nici șase luni de guvernare PSD și ALDE și-au trântit propriul cabinet prin moțiune de cenzură, în premieră absolută, aceasta după ce toți miniștri, mai puțin unul, demisionaseră și Sorin Grindeanu împreună cu Victor Ponta, numit secretar general al guvernului și ministrul Augustin Jianu s-au încăpățânat să conducă țara în trei, timp de o săptămână. A devenit premier Mihai Tudose, mare parte dintre miniștrii demiși găsindu-și loc și în noul executiv. Nici noul șef al executivului nu a rezistat prea mult fără să intre în conflict cu liderul maxim de partid, mai multe episoade tensionate consumându-se unul după altul. În privința luptei anticorupție, aceasta a continuat cu numeroase acuzări, condamnări și achitări. În paralel, s-a desfășurat și o „luptă” anti-DNA și, în general, anti-justiție. Printre scandalurile anului ar trebui enumerate câteva: telenovela dezvăluirilor lui Sebastian Ghiță, care au condus la suspendarea generalului Florian Coldea și, mai târziu, la „lupta împotriva statului paralel”, dar și cazul Belina, în urma căruia ministresele Rovana Plumb și a lui Sevil Shaidehh, apropiatele liderului PSD au demisionat. Au atras atenția și scandalurile sexuale ale preotului Cristian Pomohaci și episcopului Corneliu al Hușilor.
Alături de măsurile sociale și fiscale din debutul anului, care au bulversat economia și au creat dificultăți bugetului, în noiembrie cabinetul Tudose a adoptat „revoluția fiscală” ale cărui efecte încă nu pot fi anticipate. În cadrul acesteia, angajatul a fost cocoșat cu toate contribuțiile sociale, iar alte măsuri lovesc din plin în mediul de afaceri. Generozitatea de la început de an s-a întors astfel împotriva contribuabililor.
În 2017 au funcționat mai multe comisii parlamentare de anchetă care s-au ocupat de gaura bugetară a guvernului Cioloș, de alegerile din 2009, de arhivă SIPA, de SRI sau de ANRE. Ce concluzii au tras acestea nu se știe și nu se va ști…
În decembrie 2017 s-a stins din viață regele Mihai I și odată cu el și speranța României de a fi normală și morală. Tot atunci PSD s-a dovedit cel mai monarhist partid al țării, aceasta după ce Ion Iliescu l-a exilat a doua oară pe fostul suveran.
În 2017, „Despacito” a fost cel mai ascultat cântec, iar mișcarea #MeToo, a femeilor abuzate sexual, a fost desemnată personalitatea anului de revista americana „Time”.
La sfârșit de an ar trebui să nu mai fi atât de preocupați de ce a fost și să privim înainte, să lăsăm loc optimismului și să avem doar gânduri bune. Fiți veseli, așadar, și să întâmpinăm cu urale anul cel nou, 2018, care va fi, nu-i așa, mai bun și mai plin de împliniri pentru fiecare. La Mulți Ani cu sănătate!
cu aceasta majoritate parlamentara niciun an nu va fi cu multe impliniri si sanatate.