Berea de la Timişoara, ţigla marca Leu de la Jimbolia, ciocolata Kandia, tramvaiele Timiş, vinul de Recaş, apa minerală de la Buziaş, contoarele de la AEM, crema de ghete Guban, pantofii de la Banatul şi o sumedenie de alte produse care-au făcut şi unele încă mai fac parte din viaţa cotidiană a bănăţeanului au o istorie prodigioasă, poate insuficient exploatată în lucrări de specialitate. Cele mai reprezentative companii ale Banatului şi-au găstit, însă, locul binemeritat într-un muzeu.
Istoria a 50 de companii dintre cele mai reprezentative pentru Banat e expusă, mai exact, pe panourile, dar şi în cele zece vitrine cu un total de 160 de obiecte – produse, ambalaje sau aparate folosite în producţia industrială din Banat de-a lungul vremii – şi expuse la Casa Tineretului. „Vinovatul” pentru această ispravă este Remi Rădulescu, inventator de marcă şi neaflânu-se, de altfel, la prima ispravă de anvergură, pentru că tot la Casa Tineretului a mai pus în operă şi un remarcabil muzeu al premierelor bănăţene de ordin tehnic, cultural, sportiv etc.
Întinsă de la parter până la etajul al treilea al Casei Tineretului, noua Expoziţie a Tehnicii Bănăţene Antedecembriste cuprinde, mai precis, poveştile de succes scrise de întreprinderi bănăţene începând chiar din Evul Mediu, de unde putem exemplifica prin podgoria de la Recaş, pomenită pentru prima dată în 1447, trecând prin perioada habsburgică ce şi-a pus marca pe o remarcabilă industrializare în Banat, apoi prin perioada interbelică ce-a lăsat în acest colţ de ţară nume grele ale economiei naţionale şi continuând cu perioada socialistă, când bănăţenii au scris, de asemenea, istorie în materie de produse ingenioase.
Fabrica de Bere din urbea de pe Bega, Uzina Constructoare de Maşini (UCM) Reşiţa, Mondial Lugoj, Tehnometal, Fabrica de Ţigarete, Fabrica de Ciorapi, Fabrica de Pălării Timişoara, Abatorul Orăşenesc Timişoara, Kandia, Turul (fabrica de pantofi denumită ulterior Banatul), Fabrica de Sticlă de la Tomeşti sau Fabrica de Ţiglă Ceramică Jimbolia sunt câteva dintre cele 23 de companii bănăţene datând de dinaintea Primului Război Mondial, a căror poveste e expusă în expoziţia de la Casa Tineretului. „După Primul Război Mondial existau circa 2.000 de întreprinderi- industriale şi cam tot atâtea branduri comerciale în Banat”, ne explică Remi rădulescu.
În perioada dintre cele două conflagraţii mondiale, întreprinzătorii bănăţeni au ridicat de la firul ierbii întreprinderi care aveau să devină de renume, precum Guban, Industria Lânii (ILSA), Dura (ELBA, ulterior), Dermatina, Uzinele textile Timişoara (UTT) sau Fabrica de Zahăr din Timişoara.
Istoria a mers mai departe după cel de-al Doilea Război Mondial, când ingineria de vârf din Banat a dus la crearea unor întreprinderi reprezentative, precum Uzinele Mecanice Timişoara (UMT), Comtim, AEM, ISIM, Spumotim sau Fabrica de Tramvaie care a creat modelele Timiş 1 şi 2, dar şi alte întreprinderi care îşi găsesc locul astăzi în muzeul de la Casa Tineretului, mai precis în aripa clădirii dinspre magazinul Profi.
„Am dorit să creez un loc din care şi nepoţii noştri să poată afla câte ceva despre ceea ce a însemnat trecutul industrial al Banatului”, ne mărturiseşte Remi Rădulescu, omul care s-a înhămat şi a dus la bun sfârşit aproape de unul singur – cu modeste sume atrase, totuşi, de la Primăria Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş – muzeul celor mai reprezentative companii bănăţene, multe dintre ele dispărute în anii capitalismului românesc de cumetrie de după 1989, din păcate.
Mai trebuie spus că Remi Rădulescu n-are de gând să se oprească din iniţiativele sale culturale, deoarece vrea să pună pe picioare şi un muzeu al sportului bănăţean, dar şi unul al tehnicii din acest colţ de ţară, fiind încrezător că va găsi şi spaţiile necesare, cu ajutorul autorităţilor publice locale sau judeţene.
