Ziua Draptelului Național a fost sărbătorită, vineri, printr-un ceremonial fastuos, și în metropola Banatului.
Manifestările au debutat cu o paradă desfășurată pe traseul Catedrala Mitropolitană (unde, potrivit unei străvechi datini, Tricolorul a fost depozitat peste noapte) – Palatul Administrativ, la care au participat, alături de reprezentanții Garnizoanei Timișoara și ai Mitropoliei Banatului, în frunte cu Înalt Prea Sfinția Sa Ioan, reprezentanți ai administrației publice locale, ai unor instituții și organizații civice, precum și un mare număr de copii îmbrăcați în frumoase costume populare.
Ceremonialul militar și religios s-a desfășurat în fața sediului Consiliului Județean și al Prefecturii Timiș, unde au fost rostite discursuri privitoare la însemnătatea Drapelului Național și, în general a simbolurilor istorice și identitate ale poporului român. Ceremonii similare au fost organizate, vineri dimineață, și în Piața Tricolorului din municipiul Reșița, respectiv, în Piața primăriei din municipiul Arad.
Prezent pe însemnele heraldice ale statelor medievale românești încă din faza desprinderii acestora din componența Imperiului Bizantin, drapelul roșu-galben-albastru a fost instituit oficial ca simbol național al românilor, pentru prima oară, în anul 1600, când Domnul Unirii, Mihai Viteazu, a poruncit arborarea sa pe scuturi. Un secol mai târziu, simbolul a fost preluat de mișcarea de renaștere națională declanșată de episcopul Inocențiu Micu-Klein, precum și de revoluționarii lui Tudor Vladimirescu.
În 1834, prin decretul principelui Alexandru Ghica, tricolorul devenea drapel de stat al tuturor românilor, fiind recunoscut imediat pe plan internațional de Turcia (prin sultanul Mahmud al II-lea), precum și de Anglia și Franța. Tricolorul a supraviețuit ca drapel de stat și în perioada comunistă, în pofida unor încercări ale grupărilor staliniste de a-l înlocui cu un însemn bolșevic.
În 1998, prin Legea nr. 96, data de 26 iunie a fost proclamată ca Zi a Drapelului Național.
