Transportul public pe Bega plutește în deriva birocrației

Ar fi trebuit să însemne ceva plăcut și, în același timp, folositor pentru locuitorii Timișoarei și pentru turiști. Orice oraș străbătut de o apă curgătoare profită de acest dar pentru transport, situația fiind de-a dreptul banală în orașele civilizate de pe alte meleaguri.

La noi, însă, nu se poate, iar meandrele birocrației și piedicile întâmpinate până acum pentru punerea în practică a unui proiect care a beneficiat de finanțare europeană l-ar duce la exasperare pe orice om cu scaun la cap și l-ar face să se întrebe în ce fel de țară trăim.

Avem vaporașe, dar sunt trase la mal, avem stații de-a lungul Begăi, dar stau sub lacăt, avem oameni special angajați la RATT pentru navigare, ba chiar și o șalupă a poliției locale, gata de patrulare. Cu toate acestea, lipsesc în continuare niște hârtii care să autorizeze transportul public pe Bega.

Argumentele întortocheate ale autorităților i-ar face să râdă în hohote pe cei aflați în poziții similare la Budapesta, Londra, Berlin, Paris și alte orașe în care transportul public pe apele curgătoare funcționează fără probleme.

Partea cea mai neplăcută a blocajului în care se află transportul public de persoane pe Bega este că face parte dintr-un proiect cu finanțare europeană, prin care Timișoara a beneficiat de o grămadă de bani. Valoarea totală a proiectului a fost de 49,2 milioane de lei, din care 29,9 milioane au reprezentat fonduri nerambursabile.

Cele șapte vaporașe ahiziționate cu 1,1 milioane de lei bucata au reprezentat contribuția Primăriei Timișoara la proiect. Conform documentației, obiectivele urmărite au fost reabilitarea şi modernizarea infrastructurii publice urbane din zona malurilor, precum și dezvoltarea transportului public urban al municipiului Timişoara prin prisma introducerii transportului public naval pe Canalul Bega, în vederea creşterii mobilităţii persoanelor şi eficientizării timpului de călătorie în oraş.

Dacă malurile au fost modernizate, nu același lucru se poate spune despre introducerea transportului public naval, despre a cărui autorizare se pare că nu s-au cunoscut destule informații la nivelul municipalității.

 

Ori plutim cu vaporașele, ori dăm banii înapoi

Proiectul european are, și la momentul actual, o serie de neîmpliniri care ar putea să coste scump bugetul local. Nu degeaba consilierii locali au aprobat prelungirea termenului de finalizare a proiectului, de la 30 iunie la 31 decembrie 2017. Conform datelor puse la dispoziția aleșilor, situația este destul de complicată.

„Din cauza faptului că anumiţi indicatori ai proiectului nu au fost îndepliniţi până în prezent, fapt care ar putea conduce la nefuncţionalitatea acestuia, respectiv se consideră că nu au fost îndepliniţi doi indicatori ca rezultat direct (imediat) şi un indicator ca rezultat indirect. Indicatorii direcţi nerealizaţi sunt: 1.Creşterea numărului de servicii de transport public local oferite locuitorilor din municipiul Timişoara prin introducerea transportului public naval; 2.Echipamente de transmisie date pentru biciclete City-Bike – 140 de bucăţi, acestea fiind obiectul achiziţiei lotului 5.2 de dotări aferente staţiilor vaporetto. Achiziţia publică pentru biciclete a fost derulată de opt ori fără nici un rezultat, apoi a fost reluată de două ori”, se arată într-un referat al Direcției tehnice a primăriei.

Între timp, problema bicicletelor s-a rezolvat. Un indicator indirect nerealizat a fost crearea a 68 de noi locuri permanente de muncă pentru operarea investiţiei. „În plus, nu au putut fi achiziţionate două macarale, acestea făcând obiectul achiziţiei lotului 2 de dotări aferente staţiilor vaporetto, achiziţie publică a cărei procedură a fost derulată de zece ori fără a se prezenta vreun ofertant. Achiziţia pentru macarale va fi reluată, iar în situaţia în care nici de această dată nu se va finaliza şi având în vedere că macaralele nu sunt indicatori în cadrul proiectului, vom transmite o solicitare de renunţare la aceste macarale”, mai spun oamenii primăriei. Totuși, pentru implementarea proiectului este necesară îndeplinirea tuturor indicatorilor prevăzuţi.

 

Demersuri zadarnice

Povestea introducerii transportului public naval pe Bega a fost istorisită de angajații Primăriei Timișoara și pare incredibilă. „Pentru toate cele șapte vaporașe au fost efectuate probele de funcţionare, ca atare indicatorii asumaţi prin contractul de finanţare referitori la această activitate sunt îndepliniţi. Municipiul Timişoara, prin Direcţia tehnică, a întreprins numeroase demersuri în vederea clarificării şi înfiinţării Administraţiei Canalului Bega.

A fost înfiinţată Administraţia Portuară a Canalului Bega de la Uzina Hidroelectrică Timişoara până la limita unităţii administrativ-teritoriale a municipiului, prin HCL nr. 494/20.11.2015, compartiment distinct în cadrul Direcţiei tehnice a primăriei, cu funcţie de autoritate portuară şi atribuţiile prevăzute de Ordonanţa de Guvern nr.22/1999.

Ca urmare a adresei Ministerului Transporturilor nr. 4558/381/14.03.2016, Municipiul Timişoara a transmis proiectul de hotărâre prin care se propune înfiinţarea administraţiei portuare din Timişoara. În data de 30.05.2016 a fost transmisă Ministerului Transporturilor HCL nr.147/10.05.2016 de înfiinţare a administraţiei portuare a Portului Timişoara şi HCL 148/10.05.2016 de modificare a HCL nr.494/20.11.2015 prin care se aprobă înfiinţarea administraţiei de cale navigabilă interioară a Canalului Bega, compartiment distinct în cadrul Direcţiei tehnice a Primăriei Timişoara având funcţia de autoritate de cale navigabilă şi atribuţiile prevăzute de Ordonanţa de Guvern nr. 22/1999, solicitând autorizarea funcţionării administraţiei de cale navigabilă a Canalului Bega.

Ca răspuns la cele de mai sus, prin adresa cu nr. 20739/1551/4.07.2016, Ministerul Transporturilor a retransmis punctul de vedere potrivit căruia în cazul Canalului Bega administrarea portului şi căii navigabile se face, conform prevederilor art. 25 alin. 4 din Ordonanţa de Guvern nr.22/1999, prin hotărâre a Guvernului.

Prin adresa cu nr. SC2016-24647/7.10.2016 Municipiul Timişoara a înaintat Guvernului României un memoriu în care este prezentat pe larg proiectul de reabilitare a infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega, importanţa funcţionării transportului public pe apă şi toate demersurile întreprinse de-a lungul timpului pentru acest scop cu propunerea înfiinţării unei Regii Autonome prin hotărâre a Guvernului, în subordinea Ministerului Transporturilor, cu aprobarea unei organigrame, stat de funcţii, regulament de organizare şi funcţionare, ca administraţie de cale navigabilă a Canalului Bega pe sectorul Timişoara – frontiera cu Serbia, în temeiul OG nr. 22/1999 şi Legii nr. 15/1990.

Prin adresa cu nr. SC2017-612/10.01.2017, municipiul Timişoara a solicitat Administraţiei Bazinale de Apă Banat să demareze procedurile necesare în vederea înfiinţării administraţiei căii navigabile a Canalului Bega pe sectorul Timişoara – frontiera cu Serbia în temeiul OG nr. 22/1999 şi Legii nr. 15/1990.

Prin adresa cu nr. SC2017-6675/20.03.2017 se revine cu un memoriu la Guvernul României. În data de 3.04.2017, Municipiul Timişoara a primit de la Secretariatul General al Guvernului o comunicare privind transmiterea solicitării către Ministerul Apelor şi Pădurilor spre soluţionare.

În data de 12.04.2017 municipiul Timişoara a mai făcut un pas, depunând la Administraţia Bazinală de Apă Banat solicitarea de eliberare a autorizației de gospodărire a apelor, ca urmare a finalizării lucrărilor din cadrul proiectului de reabilitare a infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega.

În şedinţa Consiliului Local din data de 21.04.2017 a fost aprobat Regulamentul de navigaţie pe Canalul Bega şi semnalizarea canalului, lucrările topografice şi batimetrice. În data de 10.05.2017 municipiul Timişoara transmis o nouă adresă şi documentaţia în susţinere către Guvernul României în atenţia primului-ministru şi către Ministerul Transporturilor”. O corespondență destul de vastă, dar care, din păcate, nu a rezolvat problema nici până în prezent.

De-a lungul timpului s-au făcut diverse speculații pe tema transportului public pe Bega, inclusiv aceea că nu se dorește implementarea acestuia din cauza unor motive politice. Oricare ar fi adevărul – rea-voință sau indolență – toată problema se conturează ca o adevărată bătaie de joc pentru timișoreni, pentru că ambarcațiunile au fost plătite cu bani de la bugetul local.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

2 Răspunsuri “Transportul public pe Bega plutește în deriva birocrației

  1. Proiect aiuristic. Inainte de a se achizitiona vaporasele din banii nostri Primaria trebuia sa faca un studiu privind documentatia tehnica necesara, legislatia din domeniu si daca se poate sau nu sa se implementeze acest proiect. Primaria, d-nul Robu, nu a facut acest studiu ba mai mult a costatat ca legislatia nu permite implementarea acestui proiect dupa ce au fost achizitionate vaporasele pe bani grei. Acum cine comanda si greseste trebuie sa si plateasca nota de plata si aici ma refer la Primarul Robu care face numai cum vrea el. E un om foarte incapatanat care nu asculta de nimeni. Orasul este blocat de ambuteiaje, colcaie cartierele de mizerie, oare orasul mai are primar sau e in vacanta. E timpul ca oamenii sa ia atitudine si sa nu mai permita sa fie mintiti si prostiti pe fata. Bugetul primariei este al orasului nu al Primarului.

Lasă un răspuns