“A sosit timpul pentru o administraţie modernă şi orientată spre performanţă”

Fostul ministru al comunicaţiilor, Sorin Grindeanu, consideră că zona periurbană trebuie să devină un etalon

– Domnule Grindeanu, zilele acestea sunt destul de tulburi în politica naţională, dar şi locală. Am constatat că nu aţi intrat în nicio dispută, deşi sunt unii care încearcă să vă atragă în astfel de jocuri…

– Niciodată nu e linişte în mediul politic, aşa cum în general avem un spaţiu public agitat, poate cam prea tare. Disputele între partide şi politicieni nu au nici un sens, atâta vreme cât temele sunt îndepărtate de cetăţean şi de preocupările comunităţii.

Să ştiţi că, zilele acestea, au fost colegi care mi-au reproşat că nu intru în dispute şi cumva că nu mă poziţionez faţă de temele care fac deliciul presei. În calitate de preşedinte al PSD Timiş, în aceste moment, sunt preocupat de definitivarea programelor de administrare locale cu care vor veni în faţă candidaţii PSD Timiş şi, în plan personal dacă vreţi, lucrez la ultimele detalii ale proiectului meu politic şi administrativ pe următorii ani.

Chiar nu am timp de conflicte politicianiste, le las pe seama celor care şi-au construit în acest mod cariera politică.

– În PSD Timiş care e atmosfera?

– E o atmosferă bună, lucrativă şi constructivă. Jurnaliştii care vin la conferinţele noastre de presă văd că sediul e plin de colegi, primari, consilieri locali, lideri de organizaţii, ca de obicei tratăm serios viitoarea campanie electorală.

De când am preluat conducerea organizaţiei, totul se derulează transparent, deschis, nu pot funcţiona în sistemul grupurilor şi grupuleţelor. Managementul politic trebuie centrat pe transparenţă, pentru că partidul e cel care ulterior generează proiecte şi programe de administrare locală şi judeţeană. Modelul unor lideri cu apucături de şefi nu mai e funcţional în anul 2016. Modernizarea comunităţii depinde în mod direct de transformarea în bine a organizaţiilor politice.

-Aţi condus multe campanii electorale, unele de succes în Timiş. Acum sunteţi dumneavoastră cel care deschideţi lista pentru CJT, fiind nominalizat pentru poziţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş…

– Sigur că postura aceasta e diferită de cea de organizator al campaniei, însă sigur că mă implic total atât în chestiunile tehnice, cât şi în cele care ţin de buna planificare, de mesajele pe care le transmitem.

Niciodată, iar acest lucru este verificabil, nu am promovat o campanie nerealistă, demagogică. Sigur că unele dintre lucrurile, proiectele promise de PSD, nu au fost realizate, acest lucru trebuie asumat. Dar le-am cerut tuturor candidaţilor noştri să-şi trateze electoratul cu respect şi seriozitate. Ai fost primar şi nu ţi-au îndeplinit promisiunile, din diverse motive, trebuie să fii sincer şi să comunici corect cu cetăţenii.

Ştiţi bine că în România există o serie de factori obiectivi şi subiectivi care blochează proiectele administrative. Unele ţin de politic, altele nu au nici o legătură. Oamenii, însă, trebuie informaţi corect, e prima formă de respect pe care o arăţi atunci când discuţi în mijlocul unei comunităţi.

– Am constatat că aveţi în atenţie câteva proiecte cu impact pentru judeţul Timiş, cu accent pe fondurile europene…

– Cea mai mare problemă a judeţului nostru este legată de atragerea fondurilor europene, iar aici trebuie să acţionăm cu prioritate după luna iunie. Preşedintele unui consiliu judeţean nu trebuie să fie un vătaf care se plimbă inutil prin teritoriu pentru a participa la diverse inaugurări sau serbări câmpeneşti.

Viitorul preşedinte al CJT are obligaţia să schimbe radical modul de lucru în administraţia judeţeană, să-şi propună să deruleze proiecte mari, de anvergură, legate de infrastructură, de modernizarea spitalelor din subordine, dar toate acestea nu pot fi realizate fără bani, iar fondurile europene sunt la dispoziţia noastră, trebuie doar să redactăm proiecte realiste, să urmărim etapele necesare, să lucrăm cu oameni profesionişti.

Am experienţa necesară derulării unor mari proiecte, atât din perioada de viceprimar, cât mai ales din cea de ministru al comunicaţiilor. Cred că a sosit timpul pentru o administraţie modernă şi orientată spre performanţă.

Timişul a pierdut unele proiecte europene, din cauza lipsei de interes, dar şi ca urmare a unor carenţe în organizarea şi funcţionarea CJT; s-a preluat un mod de lucru vechi şi nimeni nu a intervenit să-l schimbe. – Iar legat de infrastructură?- Aici ne vom axa pe două direcţii, prima e legată de închiderea cât mai rapidă a inelului de circulaţie a Timişoarei, pentru că acum încă avem trafic greu prin oraş, un aspect inadmisibil pentru un municipiu european.

A doua direcţie e legată de drumurile judeţene, dar şi de cele din comunele Timişului, mă refer la străzile din fiecare localitate.

Am văzut multe sate din zone mai puţin dezvoltate ale ţării care au drumuri asfaltate în interior, iar la noi sunt localităţi la zece kilometri de Timişoara unde încă sunt căi de acces doar pentru căruţe. E inadmisibil; zona periurbană trebuie să fie un etalon, aşa cum fiecare comună e necesar să se modernizeze.