Soluţii concrete pentru a contracara efectele crizei economice
Anul 2022 a adus, din păcate, foarte multe probleme în aproape toate domeniile de activitate, multe dintre acestea reprezentând efectele conflictului ruso-ucrainean. Situaţia s-a înrăutăţit în ritm accelerat şi din cauza faptului că pandemia de coronavirus a bulversat atât zona economică, precum şi cea socială.
De câteva luni, specialiştii caută, în regim de urgenţă, soluţii pentru redresarea economică, dar, în ciuda acestui fapt, inflaţia a continuat să crească, iar mărirea preţurilor la energie, gaze, carburanţi şi alte produse de bază a devenit tot mai greu de controlat.Un se t de măsuri concrete, care ar trebui luate cât mai degrabă, pentru situaţia din sistemul energetic, a fost propus de omul de afaceri timişorean Marius Cristescu, preşedinte al Bega Grup.
Accent pe prosumatori
În opinia acestuia, un accent deosebit ar trebui pus pe prosumatori, fiind necesară o legislaţie unitară pentru persoane fizice, până la 20 KWh, fără autorizaţie de construire şi intrare în sistem, eliberată în maximum zece zile. În cazul persoanelor juridice, s-ar impune o legislaţie unitară până la 0,99 MWh, atunci când devine producător, prin care să fie scutit de autorizaţie de construire, dacă sistemul este amplasat pe acoperiş sau pe un teren în curs de amenajare, precum şi intrarea în reţea în maximum 30 de zile.
O altă soluţie propusă de Marius Cristescu este ca orice prosumator cu mai multe locaţii la acelaşi distribuitor să poată să îşi transfere energia din sistem la oricare dintre locaţii (să se aplice până la 0,99 MWh).
„Ar fi imperios necesar ca prosumatorii dintr-o clădire sau dintr-un ansamblu industrial să poată să vândă energie consumatorilor din locaţie şi, totodată, orice proprietar de clădire rezidenţială să poată vinde către chiriaşi curentul electric pe care îl produce. Pentru ca lucrurile să se mişte rapid, ar trebui ca orice aviz pentru utilităţi (electricitate, gaz, apă) al autorităţilor locale să fie emis în cel mult şapte zile”, propune Marius Cristescu.
Calitatea de prosumator ar trebui să fie valabilă pentru producătorii din toate sursele regenerabile – solară, eoliană, microcentrale şi biomasă -, iar prosumatorii să nu aibă nevoie de aviz de mediu.
O măsură extrem de importantă ar constitui-o includerea în bugetul pe anul 2023 a sumelor necesare pentru ca primăriile, spitalele şi şcolile să-şi poată instala panouri solare proprii şi să devină, astfel, prosumatori.
Alte soluţii propuse de omul de afaceri timişorean sunt: finanţarea prin bugetul de stat pe 2023 a schimbării tuturor becurilor din instituţiile publice; plafonarea pe consum, nu pe categoria de întreprindere cu subcategorii de consum cu ramura economică; un tarif orar pentru reducerea voluntară pe vârf de sarcină şi, evident, o campanie masivă de contorizare inteligentă şi de conştientizare a faptului că pe vârful de sarcină tariful este mai mare. Nu în ultimul rând, ar fi ideală practicarea unui tarif diferenţiat în weekend.
Investiţii masive în producţia internă de gaze
La capitolul gaze naturale, se impune creşterea masivă a producţiei interne onshore, aceasta fiind, în opinia lui Marius Cristescu, singura soluţie de echilibrare pentru iarna care bate la uşă. De asemenea, ar fi imperios necesară o legislaţie privind simplificarea procedurilor de expropriere pentru traseul conductelor primare de gaz (de la sondă la reţeaua naţională de distribuţie Transgaz) şi pentru transferul între producătorii mari de electricitate (peste 50 MWh) şi reţelele Transelectrica de distribuţie (400, 200 şi 110 MWh).
Trebuie investit urgent în modernizarea tuturor depozitelor de gaz din ţară, prin care să crească, în mod substanţial, capacitatea de extracţie pe o perioadă limitată, atunci când temperatura coboară sub minus 15 grade Celsius. Instalarea de noi sonde de extracţie din zăcăminte şi dotarea fiecărui depozit cu sisteme de pompare pentru a scoate din rezervoarele subterane cantităţile de gaze rămase la presiuni inferioare faţă de cea din conductele Transgaz reprezintă alte două măsuri de eficientizare.
„Se impune crearea de noi depozite în fostele zăcăminte de gaz abandonate (transferarea de la ANRM – Agenția Națională pentru Resurse Minerale – şi licitarea pentru construirea de noi capacităţi de stocare), în minele de sare (prin transferarea lor de la Salrom), precum şi scoaterea urgentă la licitaţie de către ANRM a tuturor licenţelor la care Petrom şi Romgaz au renunţat în ultimii 30 de ani, pentru că actualele preţuri justifică redeschiderea multora dintre ele. De asemenea, este momentul oportun pentru eliberarea, de către ANRM, a licenţelor de exploatare a tuturor rezervelor de cărbune omologate, în vederea unei exploatări pentru o durată de minimum 5 ani (în funcţie şi de normele europene)”, a conchis Marius Cristescu.
Energia geotermală şi lemnele de foc
Alte două surse de energie care, cu siguranţă, ar ajuta la îmbunătăţirea situaţiei sunt energia geotermală şi lemnele de foc. Ne referim, aici, pe de o parte, la utilizarea tuturor sondelor existente şi concesionarea oricărui zăcământ care se justifică din punct de vedere economic şi punerea la dispoziţia investitorilor a hărţilor cu zăcăminte, cu temperaturile şi debitele aferente. Pe de altă parte, în cazul lemnelor de foc, ar fi necesar ca Romsilva şi operatorii privaţi să crească cotele de tăiere, cu 2-3 milioane de metri cubi, dar şi formarea de stocuri pe 2-3 ani pentru populaţie.
Foto: profit.ro
