Industria serviciilor de afaceri a contribuit în 2020 cu 5,4 procente la realizarea produsului intern brut (PIB) al României, clasându-se pe locul al cincilea, după dezvoltare imobiliară (7,7 la sută), construcții (6,1 la sută), administrație publică (5,5 la sută) și retail (5,3 la sută). Cel mai recent studiu întocmit de Asociaţia Business Service Leaders (ABSL) în România, realizat în colaborare cu compania de consultanță și audit PwC, prezintă industria serviciilor de afaceri la nivel macroeconomic, dar și în context european.
Județul Timiș e reprezentat la vârf, de altfel, în domeniul serviciilor de business, cu nu mai puțin de 11.000 de angajați din totalul de 131.000 existenți la nivel național în acest domeniu. În același timp, Timișoara este al doilea mare oraș, după București, în ordinea ponderii acestei industrii, întrecând municipii precum Cluj-Napoca, Iași, Brașov sau Sibiu.
Ritmul de creștere, reluat în acest an
Sectorul serviciilor de business a cunoscut o creștere substanțială de-a lungul timpului, de la o pondere de aproximativ 1,8 la sută în PIB, în 2008, la 3,2 la sută în 2011 și 5,4 la sută în 2020, după cum arată analiza ABSL și PwC.
”Începând din 2011, contribuția serviciilor de afaceri la PIB-ul României a fost constant mai mare decât media contribuției pe care o are acest sector la realizarea PIB-ului Uniunii Europene (de 3 la sută în 2011, respectiv 3,6 la sută în 2019). De asemenea, această industrie are un aport mai mare la PIB-ul României, inclusiv comparativ cu celelalte țări membre UE în care sectorul este dezvoltat (cum ar fi Slovacia cu 3,5 la sută, Bulgaria cu 3,3 la sută, Ungaria cu 3 la sută, Cehia cu 2,9 la sută, Polonia cu 2,8 la sută).
Totodată, în timp ce rata medie anuală de creștere a venitului generat de acest sector în perioada 2011-2019 a fost de 7 la sută, în România, rata medie anuală de creștere a PIB-ului a fost de 3,9 la sută, conform datelor Eurostat. De asemenea, din perspectiva altor industrii dependente de industria serviciilor de afaceri, 1 euro de valoare adaugată produs de industrie, generează între 0,5-0,7 euro suplimentar, prin efecte indirecte, în alte industrii dependente precum real estate, construcții, avocatură, suport administrativ. Creșterea sectorului vine în principal de la clienții existenți, care și-au extins și diversificat proiectele”, se afirmă în studiu.
”În 2021 am recuperat terenul pierdut în 2020, reluând ritmul de creștere estimat înainte de începerea pandemiei. Pe termen mediu industria serviciilor de business previzionează o creștere cu 5 la sută, ponderea cea mai mare având-o serviciile de IT, care sunt și vârful de lance al industriei noastre. Serviciile cu valoare adaugată mare, unde țara noastră este în urma Poloniei, vor avea un potențial enorm de creștere în perioada următoare. Dintre ele amintesc servicii legate de automatizări de procese, servicii de analiză de date, servicii financiare complexe, servicii avansate în domeniul achizițiilor”, spune Ciprian Dan, președintele ABSL.
Perspectivele sunt favorabile, în ciuda pandemiei
Pentru dezvoltarea viitoare a industriei, ABSL consideră esențială pregătirea din timp a următoarei etape de dezvoltare, prin creșterea ponderii serviciilor cu valoare adăugată mare din portofoliul companiilor, atragerea de noi investitori sau procese, dezvoltarea industriei și în orașe mai mici, dar și măsuri concrete pentru adaptarea învățământului superior la realitatea pieței. Rolul Guvernului este esențial în a sprjini planurile de viitor.
Companiile din industrie vor continua să lucreze în sistem hibrid până la finalul acestui an. Cu toate că angajații multor companii începuseră să revină la birou câteva zile pe săptămână, noua situație epidemiologică determină munca virtuală într-o proporție mai mare, cu consecințe legate de pierderea socializării, a culturii organizaționale și un efort mai mare pentru asimilarea de cunoștințe noi prin traininguri online, dar și cu efecte negative asupra a stării de bine a angajaților.
“Situația curentă va continua sa aibă impact asupra mediului de afaceri, a industriei noastre și a industriilor conexe serviciilor pentru afaceri, precum real estate sau cele care activează in proximitatea clădirilor de birouri. Cred ca ramura noastră va fi afectată din punct de vedere al investițiilor și al proiectelor noi, însă va continua creșterea capacitaților existente într-un ritm satisfăcător. Reducerea semnificativă a mobilității în timpul valului patru ar putea fi o piedică importantă în preluarea de noi procese întrucât, în timpul portării acestora, specialiștii călătoresc pentru predarea cunoștințelor esențiale, setarea sistemelor și a mediului în care urmează sa se desfășoare activitatea”, explică Cătălin Iorgulescu, vicepreședinte al ABSL.
Conform studiului ABSL și PwC România, cifra de afaceri medie a unei compani este circa 6,3 milioane de euro, în timp ce numărul mediu de angajați per companie este de 109. Astfel, fiecare companie medie nou creată în sectorul serviciilor pentru afaceri poate contribui teoretic la bugetul de stat cu aproximativ 1,5 milioane de euro anual (sau 14.000 de euro anual per angajat), reprezentând taxe salariale si alte contribuții.
”Datorită expansiunii continue și a noilor investiții atrase pe piața locală de la an la an, industria de servicii pentru afaceri a avut o creștere importantă a veniturilor, de la circa 4,3 miliarde de euro în 2008 la 9 miliarde în 2019. Această evoluție s-a reflectat atât în creșterea numărului de angajați cu 75.000, cât și într-o contribuție tot mai mare formarea PIB-ului României. Estimările noastre sunt că sectorul are un potențial însemnat de creștere în anii următori, cu efecte pozitive pentru întreaga economie”, susține Francesca Postolache, vicepreședinte ABSL.
Toate activitățile specifice își sporesc rentabilitatea
Pentru codurile CAEN 6201 & 6202 ce presupun activități de consultanță în domeniul IT, veniturile înregistrate în 2019 au fost de 5,3 miliarde euro. Aceste servicii au angajat peste 76.000 de persoane în anul respectiv. Al doilea sector din punct de vedere al cifrei de afaceri (cel al activităților de consultanță în afaceri și management cu codul CAEN 7022) a înregistrat în 2019 venituri de 2,4 mil euro. Al treilea sector (cel de contabilitate, audit, consultanță fiscală) cu codul CAEN 6920, a înregistrat venituri de 780 milioane euro în 2019. Sectorul contact centers (cu codul CAEN 8220) contribuie cu 480 milioane la sectorul serviciilor de business.
Studiul privind impactul sectorului serviciilor de afaceri la nivelul întregii economii a fost realizat considerând cele mai recente date disponibile (2019) de pe platforme precum Eurostat, Institutul Național de Statistică, TP Catalyst, respectiv DataGov.ro. Analiza estimării impactului indirect al sectorului de servicii asupra sectoarelor dependente idirect în economia României se bazează pe matricea de intrări-ieșiri pentru România publicată de WIOD (World Input-Output Database) la 2016, finanțată de Comisia Europeană, care afișează interdependența dintre diferite sectoare ale economiei și pe metodologia elaborată de economistul câștigător al premiului Nobel Wassily Leontief. Pe baza acestei matrice a fost estimat impactul direct al sectorului asupra PIB-ului și indirect prin impactul sectoarelor dependente.
Asociaţia Business Service Leaders România este cea mai importantă organizație din țară care reprezintă sectorul de business services, adunând în componența sa peste 70 de companii care își desfășoară activitatea în domenii precum Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO), Research and Development (R&D). Rolul asumat de ABSL România este de a susține expansiunea sectorului de business service și transformarea acestuia într-un vector important al creșterii economiei naționale.
Asociația își atinge obiectivele prin facilitarea colaborării in cadrul sectorului, realizarea de studii, promovarea industriei serviciilor de business, dar și a oportunităților pe care România le oferă și nu în ultimul rând prin conlucrarea cu autoritățile, în vederea dezvoltării activităților specifice. Activitatea ABSL e structurată pe mai multe puncte-cheie: organizarea de evenimente de schimb de bune practici și networking (de relaționare), realizarea de studii și ghiduri, promovarea României in relația cu investitorii, organizarea de proiecte educaționale.
Din ABSL România fac parte atât companii autohtone, cât și multinaționale de profil, unele fiind în poziția de lideri regionali și globali.
