Se anunţă vremuri grele pentru agricultura şi satul bănăţean. Evenimentele meteorologice din ultima perioadă, precum şi prognoza prevăzută până la începutul lunii noiembrie nu prevestesc nimic bun pentru producţia agricolă, în condiţiile în care seceta prelungită continuă să facă ravagii.
Efectele se vor răsfrânge şi asupra veniturilor agricultorilor timişeni, mulţi dintre ei fiind dependenţi de valoarea produselor din propriile exploataţii, o valoare care se anunţă mult diminuată în noul an agricol. Astfel, asistăm la al treilea an consecutiv în care ne întâlnim, în judeţul Timiş, cu acelaşi fenomen neplăcut: seceta care începe încă de pe la mijlocul verii.
CITEȘTE ȘI: Sindicaliştii anunţă prăpăd în Educaţie: 20.000 de dascăli ar putea fi daţi afară
O statistică realizată de Centrul de Meteorologie Banat-Crişana arată că, în perioada 15 iulie-20 octombrie, nu a plouat deloc timp de 88 de zile! În plus, nici ploile căzute nu au fost consistente, de multe ori înregistrându-se valori de trei-patru litri pe metru pătrat. În aceste condiţii, s-a ajuns la o lipsă acută de apă în sol şi la situaţii care nu erau specifice acestei perioade.
„Este mai mare praful decât la seceriş, când e vară”, spune Nicolae Oprea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş. Seceta prelungită va avea efecte nedorite la însămânţările de toamnă, îndeosebi la cultura grâului. Chiar dacă va ploua mai târziu, dacă precipitaţiile vor fi asociate cu temperaturi scăzute, răsărirea grâului este pusă în pericol.
Oprea atrage serios atenţia că trebuie luate măsuri urgente, în caz contrar urmând a ne confrunta cu producţii agricole sub orice critică:
„Nimeni nu spune nimic, nici Ministerul Agriculturii, nici alte instituţii agricole. Este o pasivitate generală, iar agricultorii nu au cui să se plângă şi trebuie să se descurce cu mijloacele tehnice pe care le au la îndemână pentru a păstra apa în sol. Va fi o problemă mare cu răsăritul grâului. Acum, lucrările se fac mult mai greu, iar consumul de motorină este mai mare. De aceea, o măsură potrivită ar fi creşteera cantităţii de motorină subvenţionată la hectar. Ca să fie pregătit terenul în condiţii optime, trebuie date mai multe discuri, deci consum de motorină crescut. Decidenţii din agricultură ar trebui să se hotărască odată şi să emită un act normativ care să reglementeze situaţia extremă din agricultură. Necazul cel mare e că seceta nu mai e doar pe timpul verii, ci se manifestă şi toamna sau la sfârşitul primăverii. Trebuie luate măsuri grabnice, pentru că e vorba de satul românesc şi de oameni are trăiesc de pe urma agriculturii”.
