Caransebeșul, comparat cu cetatea medievală din Sighișoara. Descoperirile arheologice din ultimii ani atestă faptul că dacă nu ar fi avut loc distrugerile din urmă cu 300 de ani, din partea conducerii comunității din acea vremea, acum vorbeam de un turism istoric deosebit de important pentru Caransebeș.
Cercetările arheologice din ultimele două luni din centrul orașului lângă biserica medievală deja cunoscută au adus noi descoperiri pentru muzeul din Caransebeș. La solicitarea unei firme care a dorit să amenajeze o terasă în zonă, s-a cercetat o suprafață de 315 mp pentru descărcarea de sarcină arheologică, însă firma se pare că va renunța la ideea de terasă pentru că pe o bucată de pământ s-a dat peste un schelet vechi de peste 500 de ani.
„Am reușit să surprindem în partea de sud a perimetrului stratigrafia arheologică și datorită acestei descoperiri putem vedea evoluția Caransebeșului în ultimii 500 de ani. Am descoperit practic un cimitir cu mai multe oseminte, însă un mormânt cu un schelet în poziția anatomică este intact. Sub acest schelet, pe care l-am datat din secolul al XVI-lea se află un alt schelet, cu siguranță cu o sută de ani mai vechi decât primul. Având în vedere orientarea cu capul spre Răsărit putem spune că mormintele sunt din secolele XIV-XVI. Va urma o procedură de ridicare a osemintelor și în următoarele două săptămâni să putem spune mai multe despre această descoperire deosebit de importantă pentru istoria Caransebeșului”, ne-a declarat arheologul Dimitrie Negrei, șeful șantierului arheologic din centrul urbei.
Acesta a mai precizat că mormintele nu au inventar, însă cu siguranță aparțin de biserica medievală descoperită în anii 1988-1989 în Centrul Civic. Scheletele apar imediat după un nivel de arsură, de incendiere, ceea ce în termeni arheologici s-ar traduce ca datare sfârșitul secolului al XVI-lea, astfel că ele cu siguranță sunt înainte, adică secolele XIV-XV.
Potrivit directorului Muzeului Județean de Etnografie și al regimentului de Graniță din Caransebeș, dr. Adrian Ardeț, la finalul cercetării arheologice se va realiza un studiu de caz care va fi transmis Ministerului Culturii și Cultelor și se va lua o decizie în Comisia Națională de Arheologie dacă proprietarul terenului va primi descărcarea de sarcină arheologică.
„Din punctul meu de vedere, pe această bucată de teren nu se va putea primi descărcarea de sarcină, însă pe restul terenului, unde proprietarul a descoperit un beci vechi de peste două secole, cu siguranță se va primi descărcarea de sarcină, pentru că nu afectează istoria acestui oraș. Acolo, am înțeles de la doamna care deține terenul, va amenaja un local comparabil cu o cramă”, a menționat Adrian Ardeț.
Directorul Muzeului a mai dorit să precizeze că orașul Caransebeș a fost foarte bine dezvoltat în Evul Mediu. După 1718, în urma ocupării Banatului de către austrieci, toate vestigiile medievale au fost distruse.
