Șantiere prin care suflă vântul… insolvențelor

Aripa nouă a Spitalului de Copii „Louis Țurcanu” și Sala Polivalentă au încremenit în așteptarea constructorilor

Greșeli de proiectare, firme în impas și milioane de euro investite din bugetul local – un bilanț care nu face cinste Timișoarei

Edificarea a două obiective foarte importante pentru Timișoara s-a dovedit a fi mult mai lungă și mai anevoioasă decât estimau, acum câțiva ani, inițiatorii celor două proiecte. În varianta optimistă a autorităților, lucrurile ar fi trebuit să curgă firesc: proiectare, licitație, construire, inaugurare.

Dar n-a fost să fie așa, poate și pentru că atunci când lucrează cu statul (sau cu instituții asimilate acestuia) firmele par să aibă mult mai multe probleme nefericite decât atunci când muncesc pentru un obiectiv privat.

La rândul ei, nici municipalitatea, principalul beneficiar al celor două investiții, nu pare să se agite prea tare pentru finalizarea acestora. Cert este că pe cele două șantiere cam suflă vântul, deși ne aflăm în plin sezon al construcțiilor, iar Timișoara nu are nici clădire nouă pentru Spitalul de Copii și nici sală polivalentă.

Răspândit în mai multe clădiri situate în centrul orașului, despărțite, printre altele, și de o linie de tramvai, Spitalul de Copii din Timișoara, care deservește mai multe județe din vestul țării, avea mare nevoie de o clădire nouă. După ce s-au încercat mai multe variante, după alegerile din 2012, a fost obținut și sprijin guvernamental pentru ridicarea unei aripi noi a spitalului, cu șase etaje.

Faza de proiectare s-a prelungit destul de mult (și degeaba, după cum se va vedea mai târziu), contractul pentru edificare fiind semnat în primăvara lui 2014, cu firma timișoreană Prompt SA, pentru suma de 39,3 milioane de lei plus TVA și cu termenul de finalizare fixat în luna mai 2016. Nici nu s-a apucat bine constructorul de treabă că au și început necazurile.

Despre elaborarea proiectului, primarul Timișoarei, Nicolae Robu, spunea în februarie 2014: „Nu s-a dormit nici o clipă, s-a lucrat la elaborarea proiectului şi a detaliilor de execuţie. Din păcate, la nivelul licitaţiei s-a produs o poticnire şi proiectul a trebuit să fie dat jos de pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice pentru ca firma proiectantă să facă anumite completări”. Tocmai acest proiect, atât de bine pritocit, avea să aducă primele probleme!

Lucrări neprevăzute și insolvență

Iniţial, în timp ce săpau fundaţia noii clădiri, muncitorii au descoperit un planşeu de beton, extrem de gros, care a trebuit demolat și care a întârziat lucrarea. Apoi, în luna noiembrie 2014, s-au descoperit vestigii arheologice (despre care, în mod normal, ar fi trebuit să se știe că se găsesc în acea zonă), iar şantierul a fost din nou oprit.

În februarie 2015, șantierul a primit din nou undă verde și lucrările au avansat destul de rapid. În toamna anului trecut mai era de turbat doar planșeul peste ultimul etaj și prima etapă a construcției ar fi fost terminată. Dar, de atunci și până acum, lucrările au fost stopate, unul dintre motive fiind intrarea în insolvență a firmei Prompt.

În timp ce municipalitatea se gândește să se judece cu constructorul, reprezentanții acestuia susțin că au primit amplasamentul abia în octombrie 2014. De fapt, terenul a devenit liber de sarcini abia în februarie 2015, iar documentația a fost predată de proiectant pe bucățele și nu ar fi, nici la ora actuală, completă. Deocamdată, pe porțile șantierului din buricul Timișoarei a fost pus lacătul, iar scheletul viitoarei aripi a Spitalului de Copii domină zona, în tandem cu o macara.

O altă poveste lungă

Mutându-ne în altă parte a orașului, vom descoperi o altă investiție ale cărei origini încep să se piardă în negura timpului. Orașul de pe Bega are, și la ora actuală, ca sală de referință pentru competiții sportive și evenimente culturale tot pe „bătrâna”Olimpia, actualmente „Constantin Jude”.

Despre necesitatea unei săli polivalente noi în Timișoara s-a tot vorbit, până când Universitatea Politehnica a început construirea acesteia în octombrie 2010, cu un termen de execuție de doi ani. De atunci încoace a curs multă apă pe Bega, a fost atras și Consiliul Local Timișoara în asocierea pentru edificarea sălii, s-au investit bani frumoși, dar tot degeaba. La aproape patru ani de la termenul inițial de finalizare, sala polivalentă nu e gata, iar ghinionul a făcut ca, și în acest caz, să fie vorba tot de insolvența constructorului.

Modificări la proiect și încă o insolvență

Între timp, proiectul inițial a fost modificat, ajungându-se de la 2.200 de locuri la 3.000. Valoarea totală a lucrărilor a fost estimată la 30 de milioane de lei, din care de la bugetul Timișoarei au venit aproape o jumătate, dar acestea au mers foarte încet din cauza intrării în insolvență a constructorului inițial.

În luna mai a acestui an, oficialitățile estimau că mai este de lucru efectiv maximum două luni. O dovadă a faptului că nu s-a muncit la foc continuu este că, deocamdată, nu a avut loc nici o inaugurare, iar la fața locului se vede clar că șantierul nu este finalizat, cu toate că sala are acoperișul complet, iar o parte a anexelor pare funcțională.

Este posibil să se lucreze în interior, dar pe afară nu se vede nici picior de muncitor. Peste doar două luni se vor împlini exact șase ani de la deschiderea șantierului, care ar fi trebuit să dureze doar 24 de luni.

În ambele cazuri, este vorba de bani mulți de la bugetul local, la nivelul milioanelor de euro, dar beneficiile pentru timișoreni sunt, deocamdată, egale cu zero.

Autoritățile au avut bunăvoință, dar în zadar, pentru că lanțul investițiilor s-a rupt la veriga slabă, pe care este de sperat că o vor descoperi cei care au această misiune în atribuțiile de serviciu.