Puțul Nr. 1 al Minei Anina ar putea deveni obiectiv turistic

anina

Puțul Numărul 1 al fostei Întreprinderi Miniere Anina ar putea deveni obiectiv turistic, dacă autoritățile locale și cele județene vor reuși să acceseze fonduri europene.

„Noi am reușit să cumpărăm de la lichidator întregul ansamblu — Puțul 1, un ansamblu de monumente istorice de Clasă A și, prin urmare, am demarat proiectul privind conservarea și transformarea acestui patrimoniu într-un Muzeu al Banatului Minier, proiect la care participă și Consiliul Județean Caraș-Severin. În acest sens, am contractat firme de arhitecți din Alba Iulia și din București. Proiectul se derulează pe două planuri, unul de suprafață, pentru a se putea reabilita clădirile-monument, și unul de subteran, pentru a se putea folosi galeria de aducțiune, pentru ca turistul să intre prin galerie și să ajungă în puț, pe o platformă belvedere, de unde să urmărească traseul de exploatare folosit înainte vreme’, a declarat, pentru AGERPRES, Gheorghe Românu, primarul orașului Anina.

Valoarea proiectului este de circa 3,5 milioane euro, fapt pentru care administrația orășenească intenționează să îl implementeze cu ajutorul fondurilor europene.

Prin acest proiect, se dorește salvarea celor mai vechi clădiri, originale, de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este vorba de Casa mașinii de extracție pe aburi, pe care localnicii o numeau Marișca, apoi, din clădirea în care au fost cazanele înainte, se va salva doar partea dintre ziduri, dar și Casa puțului ori vechiul turn de răcire și atelierele lăcătușilor.

De altfel, și în Strategia de dezvoltare a orașului Anina este prevăzută și transformarea zonei într-una turistică, iar un obiectiv care leagă trecutul de prezent, dar și de viitor, ar fi fosta exploatare minieră, respectiv Puțul numărul 1.

„Proiectul arată extraordinar. Dacă nu se pune în aplicare, din întregul ansamblu nu vom mai putea arăta nimic copiilor noștri din ceea ce a fost și ar fi păcat, pentru că orașul nostru datorită cărbunelui și a minei a prosperat. De aceea ținem atât de mult la realizarea acestui proiect. Mașina de extracție cu aburi avea două pistoane care lucrau în tandem. Tamburul mașinii, care a mai rămas, nu a putut fi furat. Mașina a funcționat fără oprire, din 1911, până în august 1985, cu o singură întrerupere scurtă, de doar o săptămână, când axul mașinii s-a rupt. A fost o mașină foarte bine realizată, la construcția ei participând meșteri din Germania, din Anglia și din Budapesta. Marișca este comparată de unii cu mașina de pe Titanic, deși aceea era construită în patru pistoane. În plus, mașina de extracție cu aburi avea o putere de 1.200 de cai putere, în timp ce mașina de pe Titanic avea 13.000 C.P. În 1985, a avut loc un accident, moment în care s-a decis înlocuirea mașinii cu aburi, cu una electrică. S-a optat pentru o mașină de producție URSS, numită de mineri, Natașa’, afirmă Cristian Mosoroceanu, fost administrator al Minei Anina.

La Anina, după accidentul din ianuarie 2006, în care au murit șapte mineri, statul a hotărât închiderea minei, chiar dacă rezervele de cărbune de aici ar mai asigura exploatarea pentru o sută de ani, potrivit fostului administrator. Atunci au fost disponibilizați minerii rămași, iar un an mai târziu, la finele lui 2007, mina s-a închis.

Orașul Anina este așezat într-o zonă deosebit de frumoasă, din Banatul Montan, la doar 36 km de municipiul-reședință de județ, Reșița, la o altitudine de 645 metri. Printre principalele oportunități turistice se regăsesc și prima cale ferată montană din țară, Anina — Oravița, dar și Cheile Carașului, Cheile Minișului sau zonele de agrement din apropierea lacurilor Buhui, Mărghitaș și Miniș.

VEZI MAI MULTE PE agerpres.ro


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *