Profesorii cer depolitizarea învățământului și stabilitatea locului de muncă ocupat prin concurs

Profesorii cer depolitizarea învățământului și stabilitatea locului de muncă ocupat prin concurs

Într-o țară în care meritocrația are rol decorativ în axiologia pragmatismului modern, iar urcarea pe scara ierarhică se sprijină pe greutatea portofelului și a relațiilor, cea mai oropsită categorie socio-profesională, defăimată și atacată din toate direcțiile, încearcă să-și revendice dreptul la ceea ce de drept îi aparține: demnitatea.

Profesorii din învățământul preuniversitar românesc, căci despre ei este vorba, au decis să rupă tăcerea după un lung șir de ani în care au răspuns problemelor din sistem, neștiute din afară, cu decența educației.

Au început cu greva generală din 2023, solicitând salarii care să le permită să-și asigure minimul necesar, în condițiile în care primeau o remunerație rușinoasă pentru ceea ce înseamnă sau ar trebui să însemne profesia lor. La un an distanță, cu creșteri salariale acordate în tranșe procentuale (în funcție de vechime, grade și funcții) un profesor debutant a ajuns să fie plătit în 2024 cu puțin peste 3.500 de lei net, în timp ce coșul minim de consum pentru un adult în 2023 a fost de 3.800 de lei.

Însă banii nu sunt cea mai mare problemă a cadrelor didactice care lucrează în mediul preuniversitar. De altfel, ar fi nevoie de un foileton pentru enumerarea aspectelor care ar trebui îndreptate în învățământul românesc…
Dincolo de salarizare, printre lucrurile pe care profesorii consideră că se impune o intervenție imediată sunt depolitizarea sistemului de învățământ și asigurarea stabilității locului de muncă ocupat prin concurs.

În acest sens, pe platforma declic.ro, constituită dintr-o comunitate care în prezent numără peste un milion de membri activi ce militează pentru o societate mai dreaptă, au fost inițiate două campanii de strângere a semnăturilor în vederea aducerii la cunoștința Ministerului Educației cele două aspecte.

”Vă solicităm să încetați practica toxică a numirilor politice în funcțiile de inspector și director școlar. Astfel de posturi trebuie ocupate de profesioniști care pun pe primul loc educația și bunăstarea elevilor, nu de oameni pe care-i recomandă doar sprijinul politic”, se arată în preambulul solicitării formulate de profesori în scopul depolitizării sistemului de învățământ.

Petiția poate fi consultată și semnată pe link-ul:

Teoretic, posturile de conducere din învățământul preuniversitar se ocupă prin concurs, doar că astfel de concursuri au fost rare de-a lungul timpului. Ultimul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct a fost în 2022 (după o pauză de opt ani), iar cel pentru inspectorii școlari generali și adjuncți, prin 2015. În situația în care o unitate de învățământ rămâne fără conducere (demisie, nepromovarea concursului sau neprezentare la concurs, pensionare etc.), directorii sunt numiți de inspectorii școlari generali (aceștia din urmă fiind numiți, în absența unui concurs, de către ministrul educației).

Însă, în România, teoria aplicată nu se pupă întotdeauna cu legea. Voci din interiorul sistemului de învățământ au acuzat faptul că până și concursurile au fost aranjate în anumite cazuri, astfel încât funcțiile de conducere să poată fi ocupate de persoane agreate fie politic, fie pe alte criterii de interes personal. Pe de altă parte, concursul în sine nu ar reprezenta o evaluare obiectivă și realistă raportată la competențele și atribuțiile unei funcții de conducere în inspectoratele școlare sau în unitățile de învățământ.

În cealaltă petiție, profesorii cer Ministerului Educației să găsească soluții pentru ca cei care promovează concursul de ocupare a funcțiilor didactice în învățământul preuniversitar și obțin peste nota 7 să nu-l repete în fiecare an, așa cum se întâmplă în prezent, într-un mod inechitabil comparativ cu celelalte ramuri de activitate.

În anul școlar 2023-2024, în școlile din România au predat peste 44.000 de profesori suplinitori, din cauză că cele mai multe dintre posturile vacante nu sunt titularizabile, ci scoase la concurs doar pe perioadă determinată (de regulă pentru un an), indiferent de calificarea profesorului și de nota obținută la concurs.