Primăria blochează finanțările către Teatrul Național Timișoara, în anul CEaC 2023

Primăria blochează finanțările către Teatrul Național Timișoara, în anul CEaC 2023.

Teatrul Național Timișoara (TNTm) nu poate aplica la finanțări publice din cauza unor datorii acumulate la bugetul local. Cu mențiunea că nu este foarte clar care este natura și cuantumul acestor datorii, iar Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara (DFMT) refuză să comunice datele, invocând caracterul cu secret fiscal al acestor informații.

Chiar dacă și teatrul și primăria sunt instituții publice și ar trebui să respecte cerința transparenței bugetare în ceea ce privește situația financiară și  cheltuielilor făcute de instituțiile publice, conform Legii 161/2003, acest lucru pare să nu conteze pentru cei din administrația Timișoarei.

Blocaj în pragul anului Capitalei Europene a Culturii

Lovitura de fault al primăriei împotriva TNTm a venit în martie 2022, când Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara a blocat accesul Teatrului Național la finanțările dedicate TM 2023 CEaC.

CITEȘTE ȘI: Angajații primăriilor din comune vor putea deconta naveta

„Primăria și Consiliul Județean aplică prevederile OUG 42/2019 actualizată, respectiv faptul că proiectele din Programul Timișoara 2023 sunt finanțate numai prin cereri de finanțare, în conformitate cu OUG 42/2019 actualizată și OG 51/1998. Începând cu 18 martie 2022, Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara a blocat accesul Teatrului Național la finanțările dedicate CEaC. Orice proiect – chiar și cele incluse în proiectul cu care Timișoara a câștigat titlul în anul 2016 – necesită o nouă selecție și o nouă aplicație, însoțite de cazierul fiscal care să ateste lipsa datoriilor la bugetul local. Independent de atitudinile acestea, din păcate, anti-culturale, ne păstrăm convingerea că Teatrul Național este un reper și o marcă de identitate a Timișoarei în rândul Capitalelor Europene ale Culturii”, au transmis reprezentanții TNTm publicației Știri de Timișoara (Teatrul Național, blocat la finanțări pentru TM2023. Direcția Fiscală a PMT s-a trezit după șapte ani (stiridetimisoara.ro)).

Potrivit aceleiași surse, din martie 2022, Teatrul Național nu a mai putut depune cereri de finanțare din programele publice. Acest lucru i-a redus simțitor posibilitățile, așa că a fost nevoie de o restrângere a programului propus pentru anul de Capitală Culturală, în funcție de banii disponibili.

Astfel s-a ajuns în situația în care, în anul Capitalei Culturale, Teatrul Național Timișoara nu poate obține certificatul de atestare fiscal și, implicit, nu poate accesa niciun fel de finanțare publică și nu poate aplica la proiecte finanțate de către Primăria Timișoara sau de către CJ Timiș.

Certificatul de atestare fiscală este actul oficial prin care un contribuabil, persoană fizică sau juridică, dovedește că și-a îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor, contribuțiilor, precum și a altor venituri. El se eliberează la cerere și este necesar în mai multe situații. Una dintre cele este, de exemplu, cea în care un operator cultural vrea să solicite bani în baza Ordonanței 51/1998. Cererea trebuie însoțită de cazierul fiscal care să ateste lipsa datoriilor la bugetul local.

Alba-neagra cu datoriile teatrului către primărie

Așadar, Teatrul Național Timișoara nu are acces la finanțări pe proiecte pe bani publici, încă din primăvara anului 2022. La acel moment, DFMT s-a autosezitat vizavi de faptul că instituția de cultură ar avea datorii la bugetul local, deși anterior, în ultimii 7 ani, aceeași direcție fiscală a Primăriei Timișoara a eliberat fără probleme certificate fiscale care atestau că teatrul nu figurează cu restanțe la bugetul local.

Ultimul certificat fiscal pentru Teatrul Național, necesar pentru depunerea aplicației pentru finanțare de proiecte, conform Ordonanței 51/1998, a fost eliberat de către DFMT la data de 1 februarie 2022. Ceea ce înseamnă că teatrul timișorean nu figura cu datorii către Primăria Timișoara.

În mod cel puțin bizar, pe 18 martie 2022, Direcția Fiscală a emis o decizie de impunere „prin care obligă Teatrul Național «Mihai Eminescu» la plata către bugetul local a sumei de 344.719 lei – reprezentând impozite și penalizările aferente, calculate pentru perioada 2015-2022 – pentru trei garsoniere (apartamente de serviciu) achiziționate în 2009, integral din fonduri de la bugetul de stat, respectiv de la Ministerul Culturii, ordonatorul principal de credite al Teatrului Național”.

Tot publicația Știri de Timișoara (Stiri de Timisoara) notează faptul că “potrivit specialiștilor de la Direcția Fiscală, Teatrul Național nu a plătit timp de șapte ani impozite pe cele trei garsoniere, dar a primit în tot acest timp certificate fiscale, cum că nu are datorii”.

În aprilie 2022, TNTm a contestat decizia de impunere, dar Direcția Fiscală a primăriei a respins contestația. Prin urmare, Teatrul Național a dat în judecată DFMT, iar în urma procesului, în noiembrie 2022, Tribunalul Timiș a dispus anularea deciziei de impunere emisă de către “Fiscul” Primăriei Timișoara. În fine, DMFT a făcut recurs, însă acesta a fost respins, iar sentința a rămas definitivă, în favoarea teatrului.

Războiul certificatelor fiscale nu s-a încheiat însă cu acest episod, căci în 28 decembrie 2022, după prima sentință care nu i-a fost favorabilă în primul proces, Direcția Fiscală a primăriei a emis o nouă decizie de impunere, de această dată pentru “Atelierele Fabrica de decoruri”.

Acest act se referă la impozitul pe clădiri și accesorii aferente, pentru perioada 2016-2022, perioadă în care TNTm nu ar fi plătit impozitele pentru această clădire. “DFMT nu a emis nicio decizie de impunere în acest sens, de la intabularea clădirii până în decembrie 2022, ba chiar, prin certificatul fiscal emis în 1.02.2022, a atestat faptul că Teatrul Național nu avea datorii către bugetul local”, au mai precizat reprezentanții instituției culturale, tot pentru Știri de Timișoara (Teatrul Național, blocat la finanțări pentru TM2023. Direcția Fiscală a PMT s-a trezit după șapte ani (stiridetimisoara.ro)). Conform publicației citate, urmarea va fi un nou proces între cele două instituții.

Ca o paranteză explicativă, Atelierul Fabrica de Decoruri este prima fabrică de decoruri construită, după 1989, de o instituţie publică în România. Ea a fost inaugurată în 2012, este inspirată din ateliere similare ale teatrelor europene și este concepută ca o linie de producţie ce oferă spaţiul necesar (5.500 de metri pătraţi) construcţiei unor structuri de mari dimensiuni.

Primăria de sticlă…mată

Jurnaliștii de la Știri de Timișoara (Stiri de Timisoara) au încercat să obțină un punct de vedere și de la Direcția Fiscală a PMT, cât și de la Primăria Timișoara. Doar DFMT a dat un răspuns și anume că “personalul din cadrul organului fiscal are obligația de a păstra secretul asupra informațiilor dee care a luat cunoștință ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu…organul fiscal are obligația de a păstra secretul asupra informațiilor cu caracter de secret fiscal”.

Astfel, “Primăria de sticlă” Timișoara refuză să explice cum au fost emise certificate fiscale în anii în care TNTm ar fi avut datorii și nici cum au descoperit cei de la DMFT propriile omisiuni de abia în anul 2022. Invocând același motiv al “secretului fiscal” nu se cunoaște nici suma imputată teatrului pentru Fabrica de decoruri, constând în impozite și penalitățile aferente celor 6 ani în care Direcția de Finanțe a primăriei nu știe cu siguranță dacă teatrul a avut sau nu restanțe la plata impozitului.

Evident, toate acestea se întâmplă în plină desfășurare a programului Timișoara CEaC 2023, când Teatrul Național Timișoara nu poate beneficia de finanțări publice.

Între timp, primarul Dominic Fritz preferă să “promoveze” Capitala Culturală în spații dezafectate, în ruină. De exemplu, vizita organizată de către primarul Timișoarei, luni, 21 martie, pentru 60 de diplomați străini și înalți demnitari, tratați cu o expoziție și un cocktail într-o cazarmă aflată în ruină, pe care însăși primăria a supraimpozitat-o cu 400% pentru starea de degradare.