Prezentat cu cifre aproape de granița fantasticului la o ședință a Consiliului Județean Timiș de acum un an, proiectul de poligon alimentar Agratim ar putea să se dezumfle la fel ca și celelalte gogoși propuse ca soluții de utilizare a terenului de peste 60 de hectare din localitatea Covaci, pe care instituția nu l-a folosit deloc de când l-a preluat, adică din anul 2003.
Entuziasmul de atunci al consilierilor județeni pare să se fi lovit de impedimente din legislația românească, considerându-se că implică ajutor de stat și că nu este eligibil în cadrul programului din fonduri europene planificat. Probabilitatea ca Ministerul Dezvoltării să clarifice, săptămâna viitoare, problema în sensul dorit de CJT este destul de scăzută, astfel că – cel mai probabil – pentru Covaci va trebui găsit ori un alt proiect, ori o altă sursă de finanțare.
La ședința în plen din 31 august anul trecut, consilierilor județeni li se prezenta un proiect foarte atrăgător, denumit Poligonul alimentar Agratim. Cifrele arătau fabulos: 15.000 de locuri de muncă în 400 de firme și o creștere a PIB-ului județului Timiș cu peste trei milioane de euro. Aici s-ar fi putut prelucra sute de mii de tone de produse agroalimentare, iar influența poligonului s-ar fi extins nu doar la nivel de euroregiune, ci chiar până la Istanbul, cum estimau pe atunci unii entuziaști.
O sursă de finanțare identificată ar fi trebuit să fie Programul de cooperare transfrontalieră România – Ungaria, prin intermediul căruia Timișul ar fi putut dispune de 12 milioane de euro, deși valoarea investiției era mult mai mare.
Unul dintre susținătorii proiectului, consilierul județean Marian Constantin Vasile, atrăgea atenția acum un an că documentația nu era gata, iar deschiderea liniilor de finanțare pe programul România – Ungaria ar fi putut prinde CJT fără documentație finalizată. „Concret, cele 12,2 milioane de euro pe Programul România – Ungaria trebuie absorbite cât mai repede, pentru că atunci când se deschid liniile de finanţare noi trebuie să fim pregătiţi. Dacă ne gândim la proiecte de 100 de milioane de euro riscăm să nu mai atragem nimic”, spunea Vasile.
Eligibil sau neeligibil?
Totuși, alți consilieri l-au chestionat pe Dan Manolache, realizatorul conceptului, ce garanții oferă că proiectul va fi eligibil, pentru că și anterior s-au mai cheltuit bani pentru proiecte care au ajuns să zacă în sertare.
Călin Dobra, pe atunci vicepreședinte al CJT, i-a informat pe consilieri că proiectul poligonului agroalimentar a fost prins în Programul de Cooperare Transfrontalieră România – Ungaria şi a primit un acord de principiu din partea țării vecine.
„Nu este finalizată încă finanţarea pentru că nu este aprobat ghidul de eligibilitate şi atâta timp cât acest ghid nu este aprobat, nu se poate da drumul la documentaţie. În momentul în care se aprobă ghidul şi ştim exact ce se finanţează în cadrul acestui proiect, atunci se va da drumul la documentaţia propriu-zisă a conceptului prezentat astăzi”, și-a avertizat Dobra colegii. Aprofundarea subiectului a rămas pentru o viitoare ședință a consiliului județean.
Greu de finanțat
Când aproape toată lumea uitase de poligonul agroalimentar, iar CJT mai putea cosi o recoltă de buruieni de pe terenul de la Covaci, s-a dovedit că proiectul nu poate fi finanțat.
În opinia Autorității de Management și a Ministerului Dezvoltării, proiectul ar implica un ajutor de stat, pe care legislația îl interzice. Între timp, conducerea CJT s-a schimbat, iar noul președinte are de rezolvat inclusiv problema cooperării transfrontaliere cu Ungaria. Sorin Grindeanu, președintele CJT, s-a întâlnit, ieri, cu o delegație din județul Csongrad, condusă de omologul său, Kakas Bela. Discuțiile s-au axat tocmai pe variantele pentru proiectele strategice finanțate prin Programul Interreg România – Ungaria.
Rolul acestei întrevederi de lucru a fost discutarea unor variante pentru proiectele strategice finanțate prin Programul Interreg V România-Ungaria.
„Dorim să stabilim proiectele comune Timiș-Csongrad, pe care le vom susține spre finanțare europeană. În acest moment, există o problemă legată de proiectul dezvoltării unei piețe agroalimentare, proiect care și-a găsit corespondență la partenerii maghiari. Din punctul de vedere al Autorității de Management, acest proiect implică ajutor de stat. Legislația românească, așa cum arată ea în prezent, face puțin probabilă posibilitatea ca acest proiect să fie eligibil prin Programul Interreg V România-Ungaria”, a precizat Sorin Grindeanu. S-au conturat două direcții: identificare altor proiecte fezabile, care să permită accesarea de fonduri europene, dar și reformularea actualului proiect. La începutul săptămânii viitoare, Sorin Grindeanu va fi prezent la București pentru discuții de clarificare la Ministerul Dezvoltării și la Autoritatea de Management.
S-a stabilit ca președinții celor două consilii județene să aibă o nouă întrevedere la finalul săptămânii viitoare, în cadrul căreia să fie stabilit proiectul strategic comun care va fi depus spre finanțare.
Chiar dacă partea ungară ar dori poligonul alimentar, este destul de puțin probabil ca acesta să fie considerat finanțabil, astfel că terenul de la Covaci așteaptă, în continuare, un proiect realist, după ce a fost, rând pe rând, deponeu de gunoi, cartier de vile, complex sportiv, parc fotovoltaic și, cel mai recent, un uriaș magazin cu legume, fructe, carne, pește și alte bunătăți transfrontaliere.
Articolul scris de dumneavoastra privitor la Poligonul Agroalimentar Covaci, am abservat ca nu prezinta realitatea, dar mai ales, are tendinta de a ridiculiza un proiect pe care nu-l cunoasteti, iar pe deasupra nu incercati de al cunoaste prin obtinerea unor puncte de vedere, al persoanelor nominalizate in articolul scris. Am observat in articolul dumneavoastra ca, faceti un amestec eronat intre cele doua proiecte RO-Hu si Poligonul Agroalimentar, care nu au nimic in comun. Faptul ca proiectul RO-HU a esuat era cunoscut inca de la inceput, iar acest lucru a fost semnalat chiar de catre mine insumi. Initiatorii acestui proiect RO-Hu nu au inteles nici rolul nici scopul proiectului RO-Hu, dar mai ales nu l-au definiti sau strucutrat concret , iar ca atare, nu putea sa ajunga la faza de finantare. Acest proiect Ro-Hu ar fi putut avea un rol de comlementarietate , dar orgoliul, polticianismul si lipsa de strategie al sustinatorilor, Proiectului RO-HU, s-au dovedit inca o data ca fiind factori destructivi. Daca doriti sa aflati mai mult despre proiectul, Poligoan Agroalimentar, va stau la dispozitie pentru oricand dar, cea ce va pot asigura este ca, proiectul Poligon Agroalimentar este necesar, oportun, finantabil prin absorbtia de fonduri EU si capital privat, indeplineste un scop public bine deifnit, dar mai ales este solutia dezvoltarii sectorului Agroalimentar, abandonat de peste un sfert de veac ! Asa cum v-am spus mai sus, va stau la dispozitie cu orice fel de lamuriri pe acest subiect cu toat eschiderea, iar o dezbatere publica ampla este bine venita, care ar ajuta, chiar pentru binele si succesul proiectului Poligon Agroalimentar !