Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile

Credincioșii ortodocşi, dar și greco-catolicii vor sărbători duminică Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile, un praznic cu dată mobilă, celebrat în fiecare an la 50 de zile după Sfintele Paşti.

Supranumită a Cincizecimii, Duminica Rusaliilor face trimitere la Vechiul Testament, la primirea Legii pe Muntele Sinai, la suferinţele evreilor în pustiu, la necazurile cele multe prin care au trecut până să ajungă în pământul făgăduinţei, dar şi la un important moment neotestamentar, acela al venirii Duhului Sfânt peste apostoli.

Potrivit mărturiilor apostolilor lui Hristos, Duhul Sfânt a coborât asupra lor sub chipul unor limbi de foc şi i-a umplut de darurile sale. Pentru început, ucenicii Mântuitorului au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să propovăduiască învăţătura lui Iisus în diferite limbi, deşi erau evrei simpli, şi nimeni nu ştia ca vreunul dintre ei să fie poliglot.

Apoi, ucenicii Domnului au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcându-i pe păgâni de la închinarea idolilor şi aducând la credinţă mulţime de norod, de la oameni simpli la împăraţi.

Rusaliile reprezintă, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, aproximativ 3.000 de oameni au ajuns să- L mărturisească pe Hristos, ei alcătuind cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Praznicul Pogorârii Duhului Sfânt a fost numit, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor. Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta ce precede Duminica zisă a Cincizecimii una din zilele de pomenire generală a morţilor.

În  unele zone ale ţării, în această sâmbătă se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea celor răposaţi. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite pentru vii. Astfel, în
ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de vară sau de Rusalii, cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar care sunt şi prilej de veselie. Se crede că sufletele morţilor (moşilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor.

În duminica praznicului, în biserici se aduc ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvântează şi se
împart credincioşilor. Acestea simbolizează limbile de foc ale puterii Sfântului Duh pogorât peste apostoli.

Potrivit tradiției Bisericii Ortodoxe, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei
Treimi (Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh). Astfel, sărbătorii Rusaliilor îi sunt consacrate două zile.

Jocul Călușarilor

De Rusalii, este obişnuit şi faimosul joc al căluşarilor, constând în săritul peste foc pentru a scăpa de iele – zâne rele. În tradiţie se spune că persoanele care nu ţin sărbătoarea de Rusalii vor fi pedepsite de iele. Rusaliile sunt făpturi feminine fabuloase, fiicele lui Rusalim Împărat şi spirite malefice. Ielele sunt spirite rebele ale morților care, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în lăcaşurile lor
pământene şi încep să facă necazuri oamenilor.

Potrivit tradiției, dacă ielele sunt zărite de un muritor sau dacă, din greşeală, cineva calcă pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnăveşte foarte grav şi va scăpa doar prin descântec sau prin intrare în hora Căluşarilor.

Bătrânii credeau că aceia care dorm sub cerul liber sau se duc la fântână în noaptea de Rusalii vor cădea sub vraja acestor duhuri răuvoitoare.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns