Peste 100 de femei tinere, afectate de o boală gravă, tratate la Timișoara.
Spitalul „Victor Babeș” Timișoara deține singurul Centru expert din vestul țării pentru diagnosticarea și tratarea pacienților cu hipertensiune arterială pulmonară.
Hipertensiunea pulmonară este determinată de o creștere a presiunii în circulația pulmonară, în artere, în vene ori capilare, având că efect o suprasolicitare constantă a inimii, asociată cu insuficiență cardiacă.
Această poate duce la moarte prematură.
În condiții normale, presiunea în teritoriul pulmonar (numită și „mică circulație”) este scăzută, tocmai pentru a ușura muncă inimii în realizarea schimburilor gazoase.
CITEȘTE ȘI: Sărbătorind eleganţa istoriei… „Diploma de Ridicare a Timișoarei la Rangul de Oraș Cezaro-Crăiesc – un document nu doar de hârtie, ci de istorie vie!”
În prezent sunt cunoscute aproape 50 de boli care, prin diverse mecanisme, conduc la această alterare funcțională.
Cel mai frecvent se datorează bolilor cronice ale inimii sau ale plămânilor sau este asociată unor boli autoimune ori emboliilor pulmonare.
Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă este o boală rară ce se prezintă că o afectare directă a vaselor arteriale pulmonare, fără o cauză evidentă, posibil cu componentă genetică.
„Simptomele sunt nespecifice, absente inițial, dar care devin tot mai evidente în decurs de câteva luni, pe măsură ce boală evoluează.
Astfel, inițial, apare greutatea în respirație, la început doar la efort, iar ulterior, chiar și în repaus, apar constricția toracică, astenia, senzația de amețeală sau chiar leșinul (lipotimia).
Se produce, totodată, o „învinețire” a feței și a buzelor, apar edemele (umflarea picioarelor), palpitațiile și creșterea pulsului.
Confirmarea hipertensiunii pulmonare implică, practic, un diagnostic de excludere”, spune dr. Nicoleta Bertici, medic primar pneumolog, coordonator al Centrului Expert Hipertensiunea pulmonară de la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara.
Potrivit acesteia, boală implică un abord multidisciplinar. Este vorba de pneumologie, cardiologie, reumatologie, radiologie, hematologie, gastroenterologie și chiar chirurgie cardiacă.
Hipertensiunea pulmonară este o boală severă, fără perspective de vindecare în prezent și cu prognostic destul de rezervat.
Suspicionarea precoce a bolii de la nivel de medic de familie, urmată de adresarea rapidă către centrele expert, unde există aparatură, experiență și medicație specifică, administrată gratuit, pot schimbă însă viața pacienților cu o asemenea boală.
„Un aspect foarte important în evoluția bolii l-a reprezentat dezvoltarea de medicamente specifice care au efecte vasodilatatoare și a unor intervenții, a unor proceduri chirurgicale.
Uzual, sunt administrate diuretice pentru a elimina excesul de apă, anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor, și blocanți de calciu pentru a reduce pulsul. Totodată, se impune și utilizarea oxigenoterapiei.
Uneori sunt necesare și intervenții chirurgicale, cum este procedura de extragere a cheagurilor de sânge din arterele principale, proceduri de dilatare, și, în extremis, transplantul pulmonar”, spune dr. Nicoleta Bertici.
Hipertensiunea arterială pulmonară continuă să fie o afecțiune subdiagnosticată, prea puțin cunoscută, deoarece debutul și semnele clinice sunt nespecifice.
Astfel, studiile arată faptul că în țările dezvoltate există o întârziere semnificativă în diagnosticarea bolii estimată, în medie, la peste doi ani.
Rezultatul este o scădere a ratei de supraviețuire la cinci ani prin eșecul inițierii timpurii a tratamentului necesar. Începând cu 2008, România are un program național de tratament al pacienților cu hipertensiune arterială pulmonară.
De la înființarea Centrului Expert de la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara, au fost tratați peste 100 de pacienți cu diverse forme ale bolii. Majoritatea au fost persoane tinere, de sex feminin.
Gravitatea bolii, care este mai agresivă că multe forme de cancer și diagnosticarea tardivă a afecțiuni a făcut că rată de supraviețuire a pacienților să fie redusă.
