Iubiți frați întru preoție, iubiți credincioși,iubiții mei fii sufletești, cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns să petrecem împreună, în libertate, pentru a douăzeci și opta oară, sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Isus Cristos, Sfântul Crăciun (…)
Cât de puternic este parfumul bradului și cât de răsunătoare sunt colindele care s-au grăbit să apară și să ne bucure ziua! Totul pare pregătit pentru marele eveniment. Însă sufletul nostru este și el pregătit? De fapt, ce urmează să se întâmple? Un schimb de cadouri, o reuniune de familie, o revedere cu cei dragi?
Toate acestea vor fi în afară, bucuria trupului și strălucirea ochilor, dar în interior, în suflet, ce sărbătoare va fi? Suntem pregătiți să-L primim pe Cel pe care-L mărturisim spunând că este Fiul lui Dumnezeu născut, iar nu creat, de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut, Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire S-a coborât din ceruri, S-a întrupat de la Spiritul Sfânt şi din Maria Fecioara și S-a făcut om?
Iată cine vine: Dumnezeu adevărat și om adevărat. Suntem pregătiți pentru un oaspete atât de mare? Sau continuăm să trăim în indiferență, spunând cu inima împietrită: „Dumnezeu Se naște pentru mine, Se face om, dar mie nu-mi pasă”?
Astăzi Cristos nu caută o casă unde să Se nască, ci un suflet, o inimă care să-L primească și să Îi spună: „Vino! Vino, Doamne Isuse!” Astăzi Domnul nu vrea cadouri, lumini, brazi, ci suflete care să se închine și să spună: „Tu ești Dumnezeu adevărat și om adevărat”.
Sărbători fericite!
La mulți și fericiți ani!
Cu arhierești binecuvântări,
† ALEXANDRU
Episcop de Lugoj
