Pe 9 martie, românii au sărbătorit „Cei 40 de mucenici”. Tradiția spune că, în această zi, se beau 40 de pahare cu vin. În unele zone, ”tradiția dacică” presupune 44 de pahare. Printre sticle, se strecoară și surogate numite BFL – Băuturi Fermentate Liniștit – adică chimicale care produc ”orbire și decese”. Câte BFL-uri consumă România? „Este o mare necunoscută. Nu există date pentru aceste produse”, ne-a spus Sorin Mierlea președintele InfoCons.
”În România, se consumă aproximativ 29 de litri de vin pe cap de locuitor. Despre Băuturile Fermentat Liniștit, nu știu”, ne-a spus Emil Dumitru, director executiv al Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicolă.
Dacă în vremurile vechi, vinul ”se falsifica” prin adăugare de apă, astăzi avem o adevărată industrie de chimicale, coloranți, arome și potențiatori de gusturi din care se obțin ”vinurile ieftine”, care n-au nici o legătură cu strugurii. Conform legii, acestea poartă denumirea Băuturi Fermentat Liniștit (BFL) și se accizează, din 2016, cu 396,84 lei/hectolitri de produs, față de 47,38 lei/hectolitri, înainte de 2016.
Producția de BFL a înflorit la noi datorită faptului că românului îi place să bea, să bea mult, să bea șpriț, să bea în orice situație, să bea mai ieftin! În mod straniu, statul a încurajat această industrie prin acciza foarte mica, în comparație cu produsele originale. Cât BFL se produce în România?
”Este o mare necunoscută. Nu există date pentru aceste produse. Puținele estimări care există, sunt făcute din burtă. Aceste băuturi produc o mare evaziune fiscal și otrăvirea populației. Sunt foarte pericuoase, produc orbire și chiar decese”, ne-a spus Sorin Mierlea președintele InfoCons.
Etichetarea și prețul ieftin pot da de gol BFL-urile
Cum ne ferim de BFL? În primul rând, trebuie să ne uităm pe etichetă. Dacă e vin, trebuie să scrie că este vin.
Băuturile făcute din alcool rafinat, apă şi arome alimentare, așa cum am spus, pe etichetele lor ar trebui să scrie ”BFL”.
Ne mai putem da seama că aceste băuturi sunt de fapt BFL, prin faptul că au preţuri mai mici decât ar fi normal.
Producătorii de BFL lucrează conform legilor, dar deseori pun o etichetă care te duce cu gândul la vie, sau vin, sau pun denumiri specifice precum: ”Cetera”, ”Crâşmăriţa”, ”La butoi”, ”Hanul dintre vii”, ”Vin strămoșesc”, ”Nouă boloboace” și multe alte nume cu rezonanță sau imprimă pe etichetă un butoi, un ciorchine ori o frunză de viţă, inducând confuzie printre cumpărători. Mai mult, deseori nici nu scrie pe etichetă despre ce fel de produs este vorba.
ANPC a găsit băuturi ”improprii comercializării și consumului uman”
Autoritatea Naționala pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) desfășoară periodic actiuni de control privind modul de comercializare și etichetare a băuturilor spirtoase.
Doar la unul din controale, ANPC a oprit de la comercializare 60 litri de băuturi spirtoase, care ”erau improprii comercializării și consumului uman”. Adică erau otrăvuri!
De asemena, calitatea este ascunsă prin etichetare falsă, după cum a constatat ANPC: ”Lipsa informațiilor corespunzătoare care să permită alegerea sortimentului dorit de consumatori – existența la comercializare de băuturi spirtoase care utilizau ilegal în denumirile de vânzare termenii „vodcă”, „ rom”, „brandy”, „ whisky” etc., acestea fiind, de fapt băuturi spirtoase cu aromă de vodcă, rom, brandy etc., atribuirea de denumiri neconforme din punct de vedere legal care pot induce în eroare consumatorii, neconcordanța între denumirea sub care se vinde produsul înscrisa pe eticheta de la raft, lipsa elementelor de identificare și caracterizare, inscrierea incorecta a aditivilor, etichete ilizibile”. Adică, comercializarea acestor este mascată prin etichetare, astfel, trasabilitatea acestora este imposibil de urmărit.
Sursa: libertatea.ro
Mie îmi este greu să înțeleg de ce, dacă sunt atât de nocive, nu sunt interzise de la comercializare?