Noul boom imobiliar aduce şi destule aspecte neplăcute pentru timişoreni

Traficul şi poluarea au crescut alarmant, în timp ce spaţiile verzi sunt pe cale de dispariţie

Boom-ul imobiliar din anii 2007-2008 este pe cale să revină. Cel puţin în Timişoara, asistăm la un ritm crescut al lucrărilor, în toate zonele zonele oraşului. Spre deosebire de perioada amintită, acum nu se mai construieşte haotic, doar de dragul de a finaliza cât mai repede o clădire, ci există studii şi planuri bine determinate.

După cum a declarat Sorin Ciurariu, directorul Direcţiei de urbanism din Primăria Timişoara, se construieşte atât individual, cât şi colectiv. Apar noi ansambluri de locuinţe, în diferite cartiere ale Timişoarei, şi se aştepată să fie reactivată şi zona ANL, existând proiecte noi în discuţie. Intereasant este că nu au apărut mecanisme noi de finanţare, dar, cu toate acestea, oraşul a scos la iveală resurse financiare care pot susţine investiţii imobiliare.

O nouă polarizare

Până acum, în Timişoara a existat o polarizare între zona de nord şi cea de sud în ceea ce priveşte ansamblurile rezidenţiale.

De o bucată de vreme, aceasta a fost înlocuită, apărând un nou fenomen: construcţii în urban şi în periurban. Cele din ultima categorie au atins cote nebănuite, producând o explozie imobiliară ce pare fără de sfârşit.

De exemplu, comuna Dumbrăviţa s-a mărit de cinci ori, iar Girocul şi Moşniţa Nouă sunt de nerecunoscut faţă de acum 10-15 ani. Deşi expansiunea imobilară poate fi de apreciat, s-a ignorat aproape total componenta ecologică, spaţiile verzi dispărând peste noapte din aceste localităţi. Astfel, s-a ajuns la un fenomen inedit, în sensul că localităţile periurbane nu se mai deosebesc de Timişoara, din punct de vedere al tipului de locuinţe: nici în periurban nu mai există spaţii largi de locuit, ci totul e condensat, la fel ca în urban, ceea ce duce la o scădere a calităţii vieţii. Aglomeraţia a apărut şi ca urmare a interesului tot mai crescut al unor timişoreni de a se muta în comune limitrofe Timişoarei, neavând pretenţii în ceea ce priveşte spaţiul exterior şi zona verde.

Trafic şi poluare

Asistăm, de asemenea, la un alt fenomen demografic interesant, prin faptul că o casă să nu mai fie locuită de două generaţii, ca până acum, ci doar de o singură familie.

Tinerii sunt foarte nerăbdători să se mute singuri, desprinzându-se două categorii: cei cu salarii mari, care pot să-şi antameze o casă, şi cei care au venituri reduse, segment care se limitează la a închiria o locuinţă.

Cei din prima categoria optează, în bună măsură, pentru o locuinţă în zona peirurbană, însă doar ca să habiteze acolo, nu să depindă total de acel loc. Ei continuă să lucreze în Timişoara, îşi înscriu copiii tot la grădiniţe şi şcoli din oraş şi aşa se explică traficul infernal, dar şi emisiile de gaze care accentuează disconfortul din zonele periurbane.

Încet-încet, încep să apară şi în localităţile limitrofe diverse activităţi care ar putea limita migraţia zilnică (magazine, cabinete medicale, creşe, grădiniţe, şcoli), dar suntem încă departe de ziua în care cei care locuiesc în Dumbrăviţa sau Giroc nu vor mai veni zilnic în Timişoara.

Cât despre preţurile locuinţelor din noile ansambluri rezidenţiale, nu este de aşteptat ca acestea să scadă, dintr-un motiv simplu şi arhicunoscut: Timişoara a fost, este şi va fi un oraş scump.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Un raspuns la “Noul boom imobiliar aduce şi destule aspecte neplăcute pentru timişoreni

  1. Crește bugetul ca să fie bine să nu fie rău la cei interesați și implicați ,bogăție în primării și la….se știe și se si vede peste gard și în parcări.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *