Legea salarizării unitare va aduce o creștere medie a salariilor cu 56%, dar vor fi și bugetari care vor avea salarii mai mici, respectiv 3% dintre angajații cu salariile mari, de 14.000 de lei, a declarat marți Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu, la postul public de televiziune.
„Prin această Lege a salarizării unitare salariile cresc în medie cu 56%. Este foarte adevărat că în baza piramidei, adică aproximativ 60% dintre bugetari vor avea creșteri de 100% sau chiar peste 100%. Dacă ne gândim la Apărare, acolo creșterile sunt și de peste 200%. Deci 60% vor avea salarii crescute cu cel puțin 100%. Apoi urmează o altă categorie cu salarii deja mari în plată și la ei vor fi creșteri de aproximativ 50%, dar sunt și 3% dintre bugetari cărora le va scădea salariul”, a spus Lia Olguța Vasilescu.
Ministrul a precizat că există intenția ca săptămâna viitoare să fie făcute publice salariile astfel încât fiecare bugetar să știe de unde pornește și unde va trebui să ajungă în 2022.
„La ANAF, pentru că înțeleg că acolo este o problemă, de altfel mâine ministrul Finanțelor Publice se va întâlni cu sindicatele din Finanțe ca să discute și despre Legea salarizării și despre sporturi, la funcțiile de conducere era o problemă, în sensul că salariile sunt foarte mari, 14.400 de lei fără sporuri”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.
Aceasta a explicat că angajații din alte ministere, care sunt pe același palier, cu aceeași pregătire profesională, unii aveau salarii de maximum 7.000 de lei.
„Ca să ajungi până la 14.000, noi am făcut niște creșteri, ne-am dus până la 12.000 lei, dar nu puteam nici măcar în 2022 să îi prindem cu cei 14.000 de lei în această schemă, pentru că altfel ieșeam din anvelopa bugetară de 32 miliarde de lei pe care o aveam la dispoziție până în anul 2020 și 43 miliarde cât este calculat până în anul 2022. Și atunci ne-am gândit, peste o anumită limită este clar că nu se poate trece, și atunci scăderile la ei sunt în jur de 1.000 de lei”, a spus ministrul Muncii.
Ea a dat ca exemplul salariul unor angajați din ANAF: secretar general — 14.244 lei, în prezent, director general — 14.129 lei, director general adjunct — 14.009 lei, inspector șef, trezorier șef, șef administrație financiară 14.009 lei.
Ministrul Muncii a mai precizat că sindicatele au cerut un amendament conform căruia niciun salariu în plată să nu fie scăzut, însă a fost respins.
„Astăzi în Comisia de Muncă s-a cerut din partea sindicatelor un amendament prin care să se introducă în Lege prevederea că niciun salariu care este aflat în plată la ora actuală nu scade. Și am spus nu putem să facem așa ceva pentru că acesta înseamnă dezechilibrarea sistemului și după 2022”, a afirmat Lia Olguța Vasilescu.
Acesta a subliniat însă că angajaților cu funcție de execuție din finanțe nu le scad salariile, ci a mai fost introdus un spor de 15% prin lege.
De asemenea, ministrul a afirmat au fost aduse o serie de amendamente la Ordonanța 2 pe care guvernul a datțo în acest an și au fost majorate cu 20% începând cu 1 iunie salariile pentru angajații de la ARBDD Delta Dunării, agențiile de Mediu, Garda de Mediu, OPC, OPC, IMM-uri.
Ce se întâmplă cu indemnizaţiile
Contribuțiile pentru concedii și indemnizații în România sunt la ora actuală de 0,85% din salariu, ori ca să ajungi să plătești sume de un miliard de lei vechi pe lună ar trebui să cotizeze 200 de ani, a declarat, marți, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, la TVR1.
„Ceea ce se întâmplă în România nu se mai întâmpla nicăieri în lume. Vă dau cuantumul indemnizațiilor în Uniunea Europeană: în Austria — maximum 700 de euro, în Belgia — 770 de euro, Bulgaria — 174 de euro, Cehia — 280 de euro, Croația — 353 de euro, Estonia — 390 euro, Franța — 392 de euro, iar cel mai mult în Germania — 1.800 euro și noi avem 35.000 de euro în plată. Letonia — 171 euro, Polonia — 90 de euro, Slovacia — 203 euro, Slovenia — 252 de euro și Ungaria — 90 de euro. În timp ce, în Elveția, Finlanda, Grecia, Irlanda, Islanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Portugalia nu se acorda indemnizații”, a precizat Vasilescu.
Ministrul Muncii a menționat că la ora actuală nu este doar o singură persoană, un bărbat din Sibiu care ia lunar o indemnizație de 35.000 de euro, ci mai multe persoane și mai sunt dosare care vin în plată.
„Noi avem dosare la ora actuală pe care le cercetăm înainte de a plăti aceste sume de bani. Sunt foarte muți care vin cu aceste sume de 35.000 de euro pe lună pentru că neexistând un plafon sau o baz[ de calcul foarte clară și calculându-se la 85% din venituri, totul a fost scăpat de sub control. Mă întreba ieri un coleg senator, fostul ministru Liviu Pop, ce ne-am face dacă ar fi Messi în România și ar avea un venit de 30 de milioane de euro lunar, ar trebui să-i dăm 25 de milioane de euro indemnizație de paternitate? I-am spus: da, conform legii cum este ea acum. Este clar că trebuie să corectăm toate acestea”, a explicat Olguța Vasilescu.
Potrivit sursei citate, majoritatea persoanelor din România, respectiv 108.000 persoane (mame și tați) primesc indemnizația minimă care este la nivelul sumei de 1.200 de lei, iar cei care sunt cu „indemnizații uriașe” de peste 10.000 de lei sunt aproximativ 600 de persoane.
„Aici nu este vorba de economie ci este vorba de corectitudine pentru că duse în calcul la nivelul veniturilor 85% este clar că nu ai contribuit cu 85%. Dacă aveți o afacere pe care o vindeți anul acesta, cum este cazul domnului din Sibiu cu 35.000 de euro, și după vă gândiți să intrați în concediu de paternitate veți primi indemnizație de 85% din nivelul veniturilor, dar nu ai contribuit. Ceea ce am observat eu pe ce se vine acum în plată, sunt mame care în ultimele luni de sarcină primesc drepturi de autor pentru că scriu pe niște bloguri, contribuie într-adevăr la stat cu acești 0,85%, dar se trezesc în plată cu indemnizații uriașe”, a spus ministrul Muncii.
Întrebată care ar fi motivul pentru care premierul, Sorin Grindeanu, și liderul PSD, Liviu Dragnea nu ar fi de acord, în principiu, cu plafonarea indemnizației pentru creșterea copilului, Olguța Vasilescu a răspuns: „în principiu nici unii nu am fi de acord cu plafonarea sau tăierea unor drepturi, dar pe de altă parte aici nu cred că mai este vorba de niște drepturi”.
„Acum lucrăm pe trei scenarii: dacă plafonăm la suma de 8.000 de lei care zic că este îndestulătoare și e mai mult decât în Uniunea Europeană, avem varianta ca să se plafoneze până la 8.000 de lei și dacă într-adevăr sunt cu venituri mult mai mari la restul peste 8.000 de lei să se calculeze la nivelul contribuțiilor sau să se calculeze de la început până la sfârșit pe nivelul de contributivitate. Acum facem toate calculele și când le vom finaliza vom anunța public”, a mai spus Olguța Vasilescu.
