Medicii timișoreni atrag atenția asupra pericolului reprezentat de bacteria care se hrănește cu carne.
Bacteria care hrănește cu carne, Fasceita necrozantă, determină o infecție bacteriană a pielii și a țesuturilor moi, cauzată în 80% din cazuri de streptococi betahemolitici de grup A (GAS) sau de un mix de bacterii aerobe și anaerobe (specii de Streptococ, Stafilococ, Proteus, Pseudomonas, Klebsiella, E. coli, Clostridium, Bacteroides).
„Boala necesită intervenție medicală imediată și agresivă pentru a preveni complicațiile severe și mortalitatea ridicată asociată.
Infecția poate începe printr-o leziune minoră a pielii, cum ar fi o tăietură, o mușcătură de insectă sau o înțepătură, și se răspândește rapid în țesuturile moi din proximitate.
Este o infecție rară, dar extrem de gravă, care progresează rapid.
La aproximativ 85% dintre pacienții cu Fasceita necrozantă apare sindromul șocului septic.
Incidența insuficienței multiple de organe și a mortalității este de 30%.
Factorii favorizanți sunt obezitatea, diabetul zaharat, patologia renală, insuficiența venoasă/arterială periferică, imunosupresia sau intervențiile chirurgicale abdominale recente.
Fasceita necrozantă se caracterizează prin febră și dureri severe care nu sunt proporționale cu semnele clinice ale infecției pielii. Zona afectată devine eritematoasă (roșiatică), tumefiată și edematiată (lucioasă și umflată), iar la atingere este foarte caldă.
Tratamentul pentru Fasceita necrozantă are două componente: terapia chirurgicală și terapia medicamentoasă.
Este esențială intervenția chirurgicală promptă cu debridarea (rezecția) extensivă a țesutului infectat și necrozat, dar și explorarea fasciei profunde și a mușchilor subiacenți, uneori fiind necesară amputarea membrului afectat.
Tratamentul medicamentos trebuie inițiat rapid sub strictă supraveghere medicală.
Terapia se bazează pe o combinație de antibiotice cu spectru larg, iar în cazurile extreme terapie intensivă pentru susținerea funcțiilor vitale și tratamentul complicațiilor asociate, insuficiența renală sau șocul septic”, a explicat dr. Cosmin Măcuceanu de la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara.
