Miercuri nu a fost decât o zi obișnuită de la mijlocul săptămânii, într-o primăvară mai mult sau mai puțin capricioasă. Trecut fiind de 1 martie și având parte de cer aproape senin și temperaturi acceptabile, pe nenumăratele șantiere ale Timișoarei se lucra, mai mult sau mai puțin.
Nu, nu se asfaltau străzi ignorate de mulți ani de gospodarii urbei și nici nu se pregătea vreo inaugurare cu fanfară, acestea fiind fapte mărețe după unii, dar normale după mintea electoratului dornic să aibă parte de un primar cât mai vrednic.
În Timișoara obișnuită de la mijlocul săptămânii nu se întâmplă prea multe, tot ceea ce are vreo semnficație fiind lăsat pentru perioada aprilie-mai, fiindcă atunci se adună voturile și entuziasmul cetățenilor. Cât despre vorbele aruncate în diverse ocazii despre devansarea termenelor de predare a diverselor lucrări, acestea sunt doar atât, vorbe.
Sărmana Sală Polivalentă arată la fel ca acum câteva luni, prin acoperișul construcției putând fi zărit și acum albastrul cerului. Dacă nu demult se mai vedeau pe șantier câțiva muncitori care se străduiau să mai pună lucrurile la punct, miercuri nimic nu tulbura liniștea viitoarei săli de sport, spectacole și evenimente, cu peste 3.000 de locuri, despre care s-a spus că va fi utilizabilă în luna iunie a anului trecut.
Chiar lângă sala nefinalizată, se așterne porțiunea cu hârtoape și fără asfalt din strada Podeanu. Câteva utilaje își făceau de lucru fără prea multă viteză pe treimea neterminată.
La Pădurice se dă cu sapa
La Parcul Pădurice mai este serios de lucru, deși, conform declarațiilor conducerii primăriei, în câteva săptămâni totul ar putea fi terminat. Câțiva muncitori dau cu sapa la una dintre amenajări, glumind și râzând. De se s-ar grăbi? E soare, destul de plăcut și campania electorală nu a început oficial.
Strada Ion Slavici, cea ai cărei locuitori sătui de gropile din asfalt au deschis o pagină pe această temă pe rețeaua de socializare Facebook, este la locul ei, la fel de denivelată. A trecut de 1 martie și drumarii încă nu s-au apucat de treabă.
Balta Lămâița e abandonată
Lăsată baltă de dirigintele de șantier, balta Lămâița își întâmpină vizitatorii cu un miros dezagreabil (semn că efectele operațiunii de curățare de anul trecut și-au pierdut efectele), cu vreo trei pescari și două rațe. În plus, tot felul de resturi s-au adunat la malul apei în care se reflectă bănci, șezlonguri și noroaie, toate abandonate de constructor.
Locuitorii din Freidorf se gândesc deja că au un ghinion teribil: arterele nu se asfaltează (cu excepția străzii Ardealul), balta arată mai rău ca înainte, iar linia tramvaiului 3 a căzut în uitare.
Părăsit în centru
Din păcate, după ce părea că se înalță ca un Făt-Frumos, noua aripă a Spitalului de Copii arată sinistru în centrul orașului. Pentru cei care au încă în minte imaginea scheletului spitalului început pe Calea Torontalului acum peste 20 de ani, situația pare și mai amenințătoare.
Tot în centru, statuia Sfântului Gheorghe așteaptă să fie mutată la locul ei, pentru ca și acest șantier să fie bifat ca finalizare. Pe numeroase artere, dar mai ales în zona centrală, aproape la fiecare trecere de pietoni, au apărut stâlpi. Aceștia prefigurează viitoarele semafoare din cadrul proiectului de management al traficului, dar nici pentru acesta nu se mai prea agită nimeni, pentru că e de-abia martie.
Iar pentru cei cârcotași, conducerea primăriei știe una și bună: termenul de finalizare pentru proiectele cu finanțare europeană este 30 iunie 2016. Asta ca să nu mai comenteze nimeni că marile proiecte sunt, de fapt, neterminate.
Totul este în grafic: ne pregătim de inaugurările de campanie, asezonate cu aplauze, fanfare și băi de mulțime.
