Lingviștii Academiei siluiesc limba română: ciorditor, africanoloagă, căpșunăriță, patrihoț… Urmează ”doctoră” sau ”medică”?
Ultima ediție a Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al limbii române (DOOM 3), apărută în anul 2021, continuă să stârnească polemici, dar și chicote în societatea românească.
După celebrul ”supat” (adus în atenția publică de editorul, realizatorul și formatorul de dicție Carmen Ivanov), locul dintre pat și podea, un regionalism arhaic reinterpretat de lingviștii Academiei Române în noul dicționar drept termen popular, o nouă stea face deliciul cititorilor: ”patrihoțul” (falsul patriot, termen folosit în satirele secolului al XIX-lea).
Pe lângă cuvintele scoase de la naftalină, precum cele de mai sus, întâlnim și profesii cu formă acceptată la feminin: africanoloagă, agronoamă, astroloagă, dar și… căpșunăriță! Continuând seria, nu e exclus ca în următoarea ediție a DOOM-ului să apară ”doctoră” sau ”medică”…
Lingviștii sunt și ei oameni, merg la magazine. Dar probabil la unul singur, altfel cum s-ar explica ca doar Auchan-ul e menționat în dicționar? Nu Lidl, nu Kaufland, nu Profi. Doar Auchan, substantiv propriu, citit ”oșă”, conform indicațiilor Academiei, ca să sune mai englezesc, că tot e la modă, decât originar franțuzesc.
DOOM-ul este un punct de referință al vorbirii curente, întrucât cuprinde (sau așa ar trebui) majoritatea cuvintelor din lexicul limbii române, fiind editat la un anumit interval de ani, de regulă atunci când lingviștii consideră necesar să intervină în structura cuvintelor (pe ”grămătici”) sau să introducă noi termeni.
Ultimul, DOOM 3, abundă de termeni noi, cei mai mulți importați din limba engleză, pentru că anglicismele sunt la acum la modă.
Avem parolă, dar ne trebuie și password, verificăm liste, dar ne uităm și peste checklist, închidem, dar e și closed, descărcăm, dar și downloadăm, și câte și mai câte minunății știm să facem, dar mai ales să vorbim!
CITEȘTE ȘI: UPDATE. 22 de concedieri, trei șefe și o dată mutată în timp. Parchetul trimite în judecată fosta conducere a Spitalului Municipal Timișoara
Bunăoară, din DOOM 3 nu lipsesc argourile (întrebuințate în anumite medii sociale, în găștile de cartier, printre cei certați cu școala ș.a.m.d.), cum e ciorditor, dar și cuvintele inventate din lene, precum detimbrare (dezlipirea de timbre).
Deși gramatica limbii române se ghidează după anumite norme, anumiți lingviști pun un mare accent pe uzul popular. Concret, dacă un cuvânt este pronunțat greșit de o parte din populație o perioadă de timp, acel cuvânt are mari șanse să devină forma corectă. De exemplu, pluralul boschetului este acum boschete, nu boscheți, cum era în trecut.
Cu astfel de cuvinte, nu-i de mirare că un dicționar a ajuns un subiect atât de interesant de conversație, la concurență cu politica sau cu fotbalul!
Există însă și o provocare: de cinci ani lingviștii Academiei nu sunt în stare să redacteze o ediție revizuită a Dicționarului explicativ al limbii române, care ar trebui să însoțească fiecare nou DOOM, în scopul cunoașterii sensului cuvintelor noi.
Prin urmare, le folosim pe cele pe care le știm, la celelate zâmbim, de unele ne mirăm, pe altele le admirăm. Vivat Academia, că ne-a scos din plictis!
