Liberalii fac „listele” pentru consiliile judeţene

Pe lângă schimbarea modalităţii de alegere a primarilor, în sensul introducerii a două tururi de scrutin, o altă noutate aflată pe agenda guvernului o reprezintă şi desemnarea preşedinţilor de consilii judeţene, care nu este atât de mediatizată precum cea cu două tururi, din cazul edililor.

Pe scurt, şefii consiliilor judeţene ar urma să fie aleşi din rândul consilierilor, nu în mod direct, lucru care va schimba în mod radical harta judeţelor controlate de anumite partide.

Fără îndoială, marele perdant va fi PSD, acesta fiind şi motivul pentru care Guvernul PNL insistă pentru această modalitate de alegere. După cum se ştie, PSD dispune de mai mulţi lideri judeţeni, care au capacitatea de a atrage voturi „pe persoană fizică”, aşa cum se spune în popor. Tocmai pe aceste aspecte mizau social-democraţii, pe notorietatea şi anvergura liderilor locali, care ar putea compensa deficitul de imagine pe care îl traversează, în acest moment, PSD.

Or, prin alegerea preşedinţilor din rândul consilierilor, dispare şi rolul de „locomotivă” pe care îl au unii pesedişti la nivel local, iar electoratul va trebui să voteze o listă de partid.

Cum PNL pare a fi pe val, cel puţin aşa cum arată fotografia momentului, este de aşteptat ca liberalii să dea o mare lovitură la consiliile judeţene, având şi avantajul realizării unor posibile alianţe cu USR.

Şi partidul lui Dan Barna va câştiga de pe urma introducerii votului pe liste, urmând a deţine, în cel mai rău caz, foarte multe posturi de vicepreşedinţi de consilii judeţene, dacă nu vor prinde, în urma negocierilor punctuale, chiar funcţiile supreme din administraţiile judeţene.

După cum se vede, PSD nu are decât de pierdut din revenirea la votul pe liste, fiind scos în afara jocului, chiar în timpul jocului. De acest aspect se leagă marea speranţa a social-democraţilor, anume problema de neconstituţionalite, pentru a preveni o adevărată catastrofă la alegerile pentru consiliile judeţene.