Puţine comune timişene se pot lăuda cu farmecul pe care-l are Lenauheimul. Localitatea care a luat numele marelui poet romantic Nikolaus Lenau păstrează încă aura epocii în care scriitorul pleca urechea la şoaptele muzei, întocmai ca-n statuia-monument istoric din parcul primăriei, care-l întruchipează în compania graţioasei sale inspiratoare.
Castanii bătrâni, cu coroane imense, ţin şi acum umbroasă tovărăşie iederii de un verde adânc de la rădăcina grupului statuar, iar imaginea te poate lesne propulsa într-un alt timp, mai domol şi mai ferit de agitaţie şi nelinişti.
Şi sediul administraţiei localităţii se integrează firesc în peisaj, cu arhitectura sa impozantă, din alte vremuri. Iar dacă privirea ţi se opreşte sus, foarte sus, pe faţadă, poţi vedea o inscripţie surprinzătoare, care scapă îndeobşte ochiului obişnuit cu priveliştea. O plăcuţă-medalion, vopsită în albastru, ne anunţă că sediul aparţine Primăriei Comunei Lenauheim, din Plasa Jimbolia, judeţul Timiş-Torontal.
Plonjăm, aşadar, în timp, undeva pe la începutul veacului trecut şi facem apel la istorie. În data de 27 iulie 1919, autorităţile regale române l-au instalat ca prim prefect al Timişului pe Aurel Cosma.
Judeţul Timiş-Torontal cuprindea părţile din fostele comitate Timiş şi Torontal care au fost atribuite Regatului României, în urma împărţirii Banatului. Noua unitate administrativ-teritorială avea în componenţă, în prima fază, până în 1925, „plăşile”: Buziaş, Centrală, Ciacova, Comloş, Deta, Gătaia, Giulvăz, Jimbolia, Lipova, Periam, Sânnicolau Mare şi Vinga, fiecare cu un anumit număr de comune.
În data de 24 noiembrie 1923 a avut loc o rectificare de frontieră între România şi Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor. Localităţile Jimbolia (Žombolj, Zsombolya), Beba Veche(Stara Beba, Óbéba), Chereştur (Krstur, Pusztakeresztúr), Ciortea (Csorda) şi Iam (Jám) au intrat în componenţa ţării noastre, în timp ce Meda (Međa, Párdány), Modoş (Jaša Tomic), Şurian (Šurjan), Căptălan (Busenje), Crivobara (Markovićevo) şi Gaiu Mare (Veliki Gaj, Nagy Gaj) au fost cedate regatului învecinat.
În anul 1925, când a fost promulgată Legea pentru unificarea administrativă, judeţul Timiş-Torontal era împărţit în două comune urbane (Timişoara şi Lipova), respectiv 246 rurale, grupate în 12 plăşi, cea de-a treisprezecea plasă, cea de la Comloş, fiind înfiinţată un an mai târziu.
În 1938, judeţele Timiş-Torontal, Arad, Severin, Caraş şi Hunedoara au ajuns în componenţa nou-înfiinţatului Ţinut Timiş. Judeţul Timiş-Torontal, cu plăşile lui, a devenit istorie odată cu reforma administrativă din 6 decembrie 1950.
Şi totuşi, plăcuţa de la primărie şi-l mai aminteşte, din vremea când Lenauheimul era una dintre cele zece comune aparţinând de plasa Jimbolia.
Iar asta se întâmplă în pofida faptului că puţini, chiar şi dintre vârstnici, mai păstrează în memorie împărţirea de odinioară, din vremea când locul prin care a trecut Lenau în secolul al XIX-lea n-avea încă, într-o aşa măsură, patina timpului…
