Niciodată nu a arătat Timișoara mai dezagreabil decât acum!
Ce-i drept, au mai fost perioade în care am stat cu gunoiul sub nas sau când mai găseai zone unde nu se făcea curățenie, dar în momentul de față mizeria pare să domine întreg orașul.
Nu mai contează că e în centru sau mai la periferie, într-un cartier sau într-altul, pentru că peste tot e la fel: gunoaie, iarbă necosită, vegetație crescută la întâmplare și multă ambrozie, de parcă ar fi la ofertă.
Până și Parcul Rozelor, vestit până mai ieri tocmai prin frumusețea florilor sale, ajunsese în paragină, devenind o rușine a Timișoarei. Cu chiu cu vai, după mai multe semnale de alarmă, s-au făcut în ceasul al 12-lea unele mici intervenții, astfel încât să nu iasă șerpii și să ajungă la catedrală.
În alte locuri, însă, nu se depune nici un efort, de parcă nimeni nu ar fi interesat să vadă un oraș curat.
Debandadă totală este și la Grădina Zoologică, unde, la fel, s-au promis lucruri mărețe, cu investiții la standarde europene astfel încât să se minuneze și animalele.
În realitate, aflăm că nici măcar nu s-a reușit relocarea acestora, așa cum promitea primarul, bietele ființe stând nemâncate și neîngrijite.
”Am observat la gard un ponei. Din câte știam din declarațiile lui Dominic Fritz, animalele trebuiau să fie relocate spre ferme și alte grădini zoologice din țară. Din câte am auzit de la o persoană care staționa cu rulota acolo, nu e numai acest ponei abandonat, ci sunt și căprițele și câteva păsări închise în cuști.
Eu am fost și am hrănit poneiul cu mere și morcovi și i-am lăsat niște apă”, scria o timișoreancă, impresionată de situația jalnică de la Zoo.
Unde sunt investițiile de care se tot vorbea? Unde sunt voluntarii pe care primarul Dominic Fritz îi ridica în slăvi? Unde sunt ONG-urile care cer bani tocmai pentru ca în Timișoara să nu mai fie mizerie?
Din păcate, toți sunt foarte scumpi la vedere și se arată doar atunci când vor să influențeze anumite decizii politice, lăsând impresia că asta le-ar fi ”task”-ul principal, ca să rămânem în limbajul folosit acum la Primăria Timișoara.
Nu vedem să se realizeze ceva din promisiunile de anul trecut, nu zărim nimic concret care să ne dea speranțe, tot căutăm acea viziune care va face Timișoara să arate ca în Occident, dar degeaba.
Nu apare nimic. Singurul lucru cert pe care îl putem vedea e… poneiul de la poarta Grădinii Zoologice.
El este cel mai potrivit simbol al modul în care arată orașul astăzi: captiv, posomorât, dezamăgit și înșelat de cineva care s-a dorit a fi de rasă, dar care, pe zi ce trece, devine și el un ponei.
… poneiul … si eu care credeam ca o fugit si asta in Austria …