La pas, prin vechea cetate a Timișoarei…

Timișorenii care au prins vremurile cu mult înainte de Revoluție vorbesc și acum despre anumite locuri din minunatul Oraș al Florilor a căror denumire sau semnificație este mai puțin sau deloc cunoscută în zilele noastre.

Küttl, Prințul Turcesc, Lahovary, Intim sau Primăria Veche sunt doar câteva dintre ele.

Catedrala din Küttl

Prin anii ’30, locuitorii orașului de pe Bega mergeau la catedrala din Küttl, edificiu care și-a păstrat denumirea până în 1946, când a fost ridicată actuala Catedral Mitropolitană din zona centrală

Astăzi, prea puțini mai amintesc de amplasamentul vechii catedrale ortodoxe, denumit odinioară după Karoly Küttel, primar al Timișoarei la mijlocul secolului al XIX-lea, în mandatul căruia a fost introdus tramvaiul cu cai pe străzile orașului.

După Revoluție, autoritățile locale au decis ca piața să se numească Mocioni, în memoria politicianului Alexandru Mocioni, primul președinte al Partidului Național Român din Banat.

Întâlnire la Sinaia

Timișorenii care aveau treabă prin centrul istoric al orașului obișnuiau să-și dea întâlnire la Sinaia, localul cu terasă mare din zona cu același nume, amplasat chiar în apropierea vechii catedrale din Küttl.

în zilele toride de vară terasa era plină de mușterii, care se răcoreau fie cu o bere la halbă fie cu o citronadă cum se numea, pe vremuri, limonada acidulată de astăzi.

Localul nu mai există acum, dar zona a rămas cunoscută sub denumirea de Sinaia.

Lahovari

Alexandru Lahovari a fost un politician care a lăsat o amprentă puternică în istoria României, ocupând funcția de ministru în mai multe paliere, inclusiv al justiției, unde a reformat codurile penal și de procedură penală.

În perioada interbelică, numele său a fost dat unei piețe din zona Elisabetin a Timișoarei, cunoscută, astăzi, sub denumirea de Piața Bălcescu, în perimetrul în care se află biserica romano-catolică.

Prințul Turcesc

În vechiul cartier Fabric, Prințul Turcesc era zona în care, se organizau târguri meșteșugărești. Potrivit pofesorului de istorie Ioan Hațegan, în acel loc exista un restaurant care se numea ”Împăratul Turcesc”, cunoscut mai apoi ca ”Prințul Turcesc”, unde se întâlneau meșteșugarii otomani veniți de la sud de Dunăre.

Prin locul unde acum se află liniile de tramvai, trecea Bega, râul fiind deviat pe actualul traseu abia în 1910.

Deși zona, în care ulterior a fost ridicat sediul Casei de Pensii, este amintită și astăzi sub aceeași denumire, mulți dintre locuitorii actuali ai Timișoarei nu au idee unde se află Prințul Turcesc.

Primăria Veche

Oare câți dintre timișoreni știu că studenții Facultății de Muzică din Timișoara învață într-o clădire veche de aproape 300 de ani?

Edificiul, ridicat în preajma anului 1734, pe un loc în care se presupune că ar fi existat o construcție otomană, a servit ca sediu al consiliului orășenesc, până în 1949, când s-a mutat în actuala clădire.

Destinația inițială a fost însă de primărie germană – un efect al conducerii habsburgice, care a adus în oraș coloniști germani.

În preajma anului 1781, potrivit unor date, primăria comunității germane a devenit primăria orașului liber regal Timișoara.

Unii timișoreni continuă și astăzi să-i spună Pieței Libertății… Primăria Veche.