Iresponsabilitate maximă la Complexul Sportiv Bega

Cu câteva zile în urmă, am primit un mail care suna așa:

„Bună ziua, sunt un părinte al unui copil care practică natația la Complexul Sportiv Bega și tocmai am aflat că baza sportivă nu mai are asistență medicală…

Având în vedere faptul că se știe ce s-a întâmplat astă-iarnă cu copilul care s-a tăiat la mână, nu cred că este OK. Era un asistent care se pare că a fost retras de acolo.

Mai multe detalii nu cunosc, dar mie, ca părinte, nu-mi place să știu că unde se antrenează copilul meu nu există cineva care să-i acorde asistența medicală în caz de accidentări.

Vă rog să investigați acest aspect. V-ați implicat în problemele legate de acest bazin și administrarea lui de-a lungul timpului și cunoașteți mai bine ca oricine problemele de acolo”.

Primăria ne-a trimis la Policlinica Sportivă

Cum Complexul Sportiv Bega din Circumvalațiunii, unde se practică înotul și gimnastica, aparține municipalității, am contactat reprezentanții Primăriei Timișoara, care ne-au explicat că Ambulatorul pentru Sportivi sau Policlinica Sportivă, așa cum este cunoscută această structură a Spitalului Județean în oraș, este cel care asigură asistența medicală la bazele sportive, inclusiv la complexul Bega.

Policlinica Sportivă ne-a îndrumat către Spitalul Județean

OK, l-am contactat pe coordonatorul Ambulatorului pentru Sportivi, medicul Dorin Tănăsescu, care ne-a tăiat-o scurt, informându-ne că nu este dispus să ofere detalii direct jurnaliștilor, ci doar prin intermediul spitalului unde este angajat.

 

 

„Județeanul” se spală pe mâini

Am contactat reprezentanții Spitalului Județean, care, ce să vezi, ne-au transmis că, într-adevăr, ei au avut, prin Policlinica Sportivă, un contract pentru asigurarea asistenței medicale la Complexul Sportiv Bega, dar că asta se întâmpla cu ani în urmă și că acel contract nu mai există de foarte multă vreme.

Bine-bine, le-am spus celor din „Județean”, dar, în luna februarie, când micuțul Fabian Arba și-a tăiat trei degete de la mâna stânga într-un bloc-start din bazinul de înot, la fața locului se afla un asistent medical care i-a acordat primul-ajutor!

În februarie, micuțul Fabian Arba a primit primul ajutor de la asistentul medical, care acum a dispărut din schemă…

 

Și le-am mai spus reprezentanților spitalului că acel asistent a continuat să fie prezent la complexul Bega până la mijlocul lunii iunie, după care a dispărut brusc și că tocmai această dispariție subită încercăm să o elucidăm. Degeaba.

„Dacă în februarie era acolo un asistent medical, atunci acela nu era de la Ambulatorul pentru Sportivi!”, ni s-a transmis pe un ton categoric.

Exasperați, l-am sunat pe managerul „Județeanului”, Marius Craina, pe care l-am rugat să ne explice situația. În prima fază, și dumnealui ne-a explicat că, din câte știe, Ambulatorul pentru Sportivi nu asigură asistență medicală la Complexul Sportiv Bega, sub rezerva că se va interesa concret despre acest aspect și va reveni cu precizări.

Dezvăluiri edificatoare

Până la următoarea conversație cu managerul „Județeanului”, ne-am continuat săpăturile.

L-am contactat pe administratorul Complexului Sportiv Bega, Ștefan Hrib, care ne-a confirmat, în primul rând, că informația primită este exactă și că, din 14 iunie, baza sportivă a rămas fără asistență medicală.

Și am mai aflat niște lucruri interesante de la domnul Hrib: „Direct, brusc, ne-a dat telefon șeful Policlinicii Sportive că de mâine nu mai vine asistentul. Eu sunt acolo de când am fost sportiv de performanță la gimnastică și știu că, de când a fost înființată baza, în 1974, aici am avut asistență medicală, la început doi asistenți și un medic, apoi cu timpul s-a redus numărul acestora, până când, în ultima perioadă, am rămas cu un singur asistent, de la Policlinica pentru Sportivi, îl cheamă Laszlo, el deservea toată baza, era acolo de 20 de ani. Mai era un asistent medical la Sala Olimpia, trimis tot de la Policlinica pentru Sportivi. Când am auzit că ne retrage asistentul medical, am pus mâna pe telefon și l-am sunat pe șeful de la Policlinica pentru Sportivi și i-am zis: <Domnule director, care este situația, ni-l retrageți așa pe asistent fără să-mi faceți un preaviz, fără să-mi dați un termen, de o lună, de exemplu, nu de azi pe mâine brusc, jap… Că aici, la bazin, oricând se poate întâmpla ceva!>. Mi-a zis că așa a primit ordin de sus, că nu mai are ce să caute, că ei stau ilegal aici, că Laszlo ar fi undeva la medicina internă băgat și nu știu cum… Zic: <Dom’le, de 40 de ani e bazin aici, se face performanță… Toți copiii care sunt aici în zonă au legitimații vizate la dumneavoastră, la policlinică, fac controale anuale, periodice, cum să ne luați asistentul?!>. Avem cabinet medical aici în care acum nu mai stă nimeni… Imediat am făcut către Clubul Sportiv Școlar nr. 1 și către celelalte cluburi, să-i anunț că nu mai avem asistență medicală în timpul antrenamentelor și să-și ia propriile măsuri. La care CSȘ 1 mi-a făcut o adresă înapoi, în care scrie că ei nu sunt obligați să aibă asistență medicală în timpul antrenamentelor, numai la concursuri sunt obligați să aducă Salvarea. În rest, să se sune la 112… Mi-au închis gura, punct. Or mie nu mi se pare asta normal! Cum să nu ai tu la zeci, sute de copii care sunt acolo un asistent medical?! Păi până vine Salvarea, dacă pățește vreun copil ceva, ăsta știe ce să facă! (…) Asistentul medical Laszlo i-a acordat primul-ajutor și băiețelului care și-a tăiat tendoanele în februarie, de care ați scris dumneavoastră, și apoi încă unui copil, care și-a rupt mâna în sala de gimnastică, că ăsta e sportul, se întâmplă accidente… El a fost primul care i-a pus mâna în tije (…) Când vin din concediu, vreau să merg la primărie să vorbesc, să vedem ce soluții se găsesc, să discute cei de-acolo cu doctorul Craina, directorul Spitalului Județean, să facem o convenție, o colaborare, să ne trimită înapoi asistentul medical. Deși, în mod normal, ar fi trebuit să fie doi, unul dimineața, altul după-masa. La mine aici e activitate de dimineață, până seara la 20. Eu zic că trei-patru sute de sportivi se antrenează zilnic în această bază”.

O altă versiune

Parcă lucrurile dezvăluite de administratorul complexului sportiv ilustrau o altă realitate decât cea furnizată de reprezentanții Spitalului Județean, nu-i așa? I-am contactat din nou pe aceștia din urmă, le-am prezentat noile informații și i-am rugat să ne ofere un alt răspuns, unul, dacă se poate, mai apropiat de adevăr.

Peste puțin timp, managerul Spitalului Județean ne-a sunat. Avea noutăți: „Noi am asigurat personal medical pentru Complexul Sportiv Bega, o structură care nu ține de Spitalul Județean. De mai mult de zece ani, am deservit din punct de vedere medical, prin ambulatorul de sportivi, acea bază. Acum, având în vedere că spitalul are nevoie de angajări, nu mai putem să detașăm personal în afara spitalului, fiind și la noi o situație acută.

Motiv pentru care nu mai putem asigura permanent asistență medicală acolo, la acea bază. Până în 14 iunie am avut personal disponibil. Acum noi, la rândul nostru, suntem în deficit de personal și este ilogic ca eu să-i duc în altă parte, când spitalul are nevoie. Nu mai putem acum, nu că nu mai vrem. Nu este normal și corect ca eu să țin două posturi în altă parte și nu în cadrul spitalului, în condițiile în care avem nevoie de acei asistenți medicali”.

Iresponsabilitate maximă

Așadar, până la urmă, am elucidat misterul dispariției subite a asistentului medical de la Complexul Sportiv Bega, dar asta nu rezolvă problema. În acest moment, situația stă în felul următor: proprietarul bazei, Primăria Timișoara, se limitează să arate cu degetul către Policlinica Sportivă și-atât, Spitalul Județean, de care aparține policlinica, se scuză că nu mai are oameni disponibili, iar cluburile care își trimit sportivii să se antreneze acolo susțin că nu sunt obligați să le asigure asistență medicală decât la concursuri.

Și, totuși, nimeni nu-și pune întrebarea: cum este posibil ca trei-patru sute de sportivi să se antreneze zilnic în acea bază, la înot și la gimnastică, fără să le fie asigurată asistența medicală în cazul unor urgențe?! Și, după cum s-a văzut în luna februarie, accidente se pot întâmpla în orice minut. Dar orice este posibil când iresponsabilitatea e maximă…