Puține localități timișene păstrează și în prezent obiceiurile specifice Crăciunului, la colindat mergând doar grupuri de elevi sau coruri bisericești. În comuna Bârna, din șase sate, doar într-unul se mai umblă din casă în casă cu Steaua.
”Înainte se păstra tradiția. În ziua de astăzi, în seara de Ajun se merge cu Steaua doar în localitatea Drinova. Este vorba de un grup de șapte băieți care au costumații specifice: trei personifică Craii, iar ceilați pe Irod, Îngerul, Preotul și Soldatul.
Aceștia interpretează o scenetă a Nașterii Domnului, pe care au învățat-o de la cei bătrâni. Când se intră în casă se cântă <<Nașterea Ta, Hristoase>>. Apoi, Craii sunt luați la întrebări de Irod, care, sfătuit de Preot, dorește să afle unde este Hristos. Soldatul este omul de legătură între Irod și Crai. Îngerul este cel care duce Steaua și care le recomandă celor trei magi să nu se ducă la Irod să le spună despre Iisus. Este o interpretare a faptelor biblice, în stilul zonei. Se mai cântă <<Lăudați și cântați>>”, precizează Ovidiu Nicolae Ignatoni, viceprimarul comunei Bârna.
Crescut în satul Botești, acesta a participat în copilărie la păstrarea tradiției de Crăciun.
”Sunt zece ani de când, la mine în sat, copiii nu mai merg cu Steaua. În satul Bârna, de Ajun, colindă trei Crăițe care vestesc Nașterea Domnului. În toate localitățile avem Colinda Mare, la care participă și preotul”, spune Ovidiu Nicolae Ignatoni.
De asemenea, ca în multe sate bănățene din apropierea Lugojului, în comuna Bârna copiii mai mici colindă în dimineața de Ajun, ei fiind denumiți pițărăi, aceștia fiind serviți cu dulciuri, mere și colaci.
În România obiceiul umblatului cu Steaua este practicat în toate regiunile, fără deosebiri semnificative. Steaua este reprezentată fizic pe un schelet de lemn. Aceasta are cinci sau șase colţuri și este ornată cu hârtie colorată.
Nu te lasi?! Tot mai cumperi articole Ovidiu? Mai bine ai dezvolta reteaua de apa. Mai putin si te vedem si pe tine in elicopter. Asta vrei?