Ghici ciupercă ce-i? Record de intoxicări cu ciuperci în vestul țării: Vânzătorii nu sunt nici măcar verificați de autorități.
Toamna e sezonul ciupercilor, iar ploile abundente din ultima perioadă au dus la înmulţirea culegătorilor şi a comercianţilor care le vând la intrarea în pieţe, la colţ de stradă sau chiar pe internet, garantând, cu toţii, că marfa lor nu este otrăvitoare.
Cumpărătorii merg pe încredere, riscându-şi propria sănătate şi a familiei. BIHOREANUL a descoperit că în Bihor nu există niciun vânzător autorizat, iar cei care cumpără ciuperci de la vânzătorii ambulanţi nu au nicio unitate atestată unde să poată să le verifice.
Comerţul cu fructe şi plante din flora spontană este permis cu autorizaţie specială eliberată de Ministerul Mediului, prin Agenţiile judeţene de Mediu. Aşa prevede Ordinul 410/2008 al ministerului, care, la articolul 14, arată şi că, în caz contrar, adică dacă nu au obţinut documentul, persoanele fizice pot culege ciuperci doar „pentru consum sau folosinţă proprie în familie”.
CITEȘTE ȘI: Liberalii vin la „firul ierbii”
Un alt act normativ stabileşte speciile de ciuperci care se pot culege din flora spontană. Este vorba despre Ordinul 246/2006 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale care cuprinde o anexă unde sunt înşirate 35 de feluri de ciuperci considerate comestibile.
În Bihor, anul trecut, doar o singură persoană a cerut autorizaţie pentru recoltarea şi comerţul cu fructe şi plante din flora spontană. În acest an nu s-a mai deranjat nimeni.
Asta nu înseamnă, însă, că nu poți găsi ciuperci în comerț. Se vând pe internet, la intrarea în pieţe, pe marginea drumurilor, iar comercianţii se jură, toți, că sunt comestibile. „De 20 de ani culeg, doamnă”, „Astea sunt cele mai bune, au gust de carne de pui”, „N-ai gustat așa bunătăți”… Așa încearcă – și de multe ori reușesc – să-i ademenească pe clienți vânzătorii ambulanți de ciuperci care vin în Oradea. „Cumpărați lila pereszke (violete false, n.r.), nu știți voi ce bune îs”, spune vânzătoarea. „Eu cumpăr numai ce știu, de aia iau champignon sau pitoance. Dacă vreți să luați altceva vă zic să le opăriți în apă fierbinte, cu pătrunjel. Dacă frunza se face maro, atunci îi bai mare”, îi sfătuiește o clientă a femeii pe reporteri, care aleg să cumpere, cu 20 lei, câte o pungă de lila pereszke și ureche de iepure, pe care comercianta susține că le-a cules de pe câmp.
Lângă Piața Cetate, amatorii au de ales dintr-o varietate mai largă de ciuperci de pădure, aduse de familii din Alparea și Tășad. „Aseară le-am pregătit nepoților. Am o nepoțică de 3 ani, mai că se bătea cu noi pe mâncare, așa mult i-au plăcut. Au fost mulți care s-au otrăvit culegând prin pădure, la noi, dar eu îi culeg de când mă știu și n-am pățit nimica, că-i cunosc”, se laudă o femeie din Alparea, care susține că și-a cules marfa – bureți de rouă și clăpari – în urmă cu o zi.
„Luați și oiene, că n-ați gustat așa ceva! Haideți, că vă dau la 10 lei kilogramul și numa’ le opăriți!”, ademenește un alt comerciant. Într-un final sunt alese câte o pungă din toate cele trei feluri, fără a avea însă o certitudine că ele sunt bune de mâncat.
Luna trecută, judeţul Bihor a înregistrat o premieră tragică: 43 de persoane au ajuns la spital, dintre care 4 la secția de Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean Oradea, ca efect al consumului de ciuperci. Numărul este un record absolut, după cum spune directorul medical al spitalului, dr. Lucia Daina; „Noi am sesizat încă din septembrie problema Direcţiei de Sănătate Publică, am solicitat să ia măsuri şi să atragă atenţia populaţiei să nu mai culeagă ciupercile pe care nu le cunosc şi să nici nu cumpere din locuri neautorizate. A fost emis un comunicat public pe această temă”.
