Fermierii timişeni s-au confruntat şi în acest an cu incompetenţa guvernanţilor

Acest an a început cu un semnal pozitiv pentru agricultori, care şi-au încasat integral subvenţiile pe suprafaţă pe 2016 în cursul lunilor februarie şi martie, adică mai devreme decât se întâmpla de obicei, căci termenul-limită pentru plăţile directe este data de 1 iunie. Apoi, condiţiile au fost propice pentru înfiinţarea culturilor de primăvară, astfel că la nivelul Timişului s-au cultivat suprafeţe însemnate cu porumb (115.000 de hectare) şi floarea-soarelui (52.000 ha). Vremea a continuat să ţină cu fermierii Timişeni în toată prima jumătate a anului, consecinţa fiind recoltele foarte bune de cereale, în special de grâu şi de rapiţă. La plusurile pentru agricultură din anul în care încă ne aflăm putem adăuga şi câteva acte normative ce au mai limpezit apele, din această categorie făcând parte îmbunătăţirile aduse reglementărilor care privesc amenajamentele pastorale şi celor referitoare la atestatele de producător şi carnetelor de comercializare necesare agricultorilor persoane fizice. Au apărut, de asemenea, şi două noi forme de sprijin, privitoare la stimularea cultivării tomatelor în spaţii protejate şi la subvenţia de un leu pe kilogramul de lână comercializată de oieri.

O mascaradă organizată de minister

Anul agricol nu a fost, însă, unul din cale-afară de grozav pentru fermierii timişeni, pentru că s-au confruntat în iulie şi august cu o secetă severă, însoţită de temperaturi extrem de ridicate, fenomene care au distrus în mare măsură culturile de porumb şi de soia. Arşiţa şi lipsa apei au afectat puternic şi producţia de plante de nutreţ, fapt care i-a lovit serios şi pe crescătorii de animale din partea de vest a ţării. A fost un moment în care agricultorii păgubiţi au sperat la un ajutor din partea statului, însă, din păcate, s-au înşelat amarnic. Tot ceea ce a făcut Ministerul Agriculturii a fost să simuleze grija pentru soarta fermierilor din partea de vest a ţării. În Timiş s-au făcut evaluări ale pagubelor provocate de secetă, însă a fost doar o mascaradă orchestrată de minister, care doar s-a prefăcut că-i pasă atunci când i-a trimis la constatări pe funcţionarii de la Direcţiei Agricole şi APIA Timiş. Nu a contat nici măcar faptul că evaluările au evidenţiat peste 90.000 de hectare de culturi calamitate în judeţul Timiş, ceea ce înseamnă pierderi între 30 şi 90 la sută din recolte. „A fost cea mai distructivă secetă din Timiş, din ultimii 25 de ani. Merită apreciat efortul celor de la Direcţia Agricolă şi APIA, care s-au deplasat pentru a constata pagubele tuturor fermierilor care au depus la primării cereri de evaluare. Fermierii au fost, însă, minţiţi de autorităţi”, afirmă Nicolae Oprea, secretarul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş. Deşi evaluarea pagubelor produse de secetă în judeţul Timiş a fost dispusă de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, când a venit vorba de acordarea măcar a unor compensaţii băneşti minime, aceeaşi instituţie… s-a făcut că plouă.

„Am avut o piaţă haotică”

„O problemă serioasă pe care au întâmpinat-o agriltorii în acest an a fost imprevizibilitatea pieţei. De fapt, am avut o piaţă haotică, iar statul nu s-a implicat deloc în protejarea intereselor producătorilor. În afară de laptele de vacă, pentru care preţurile au revenit la un nivel mulţumitor, celelalte produse, atât vegetale, cât şi animaliere, au fost prost plătite. la cereale, de pildă, în perioada recoltării şi imediat după, preţurile au fost într-o uşoară creştere, dar apoi au scăzut”, susţine Oprea.
În ciuda faptului că fermierii nu au avut încasări satisfăcătoare, însă, produsele alimentare s-au scumpit enorm în toamna acestui an, iar oficialii de la Ministerul Agriculturii, în frunte cu şeful instituţiei, Petre Daea – acelaşi care proclama triumfal, astă-vară, producţii „istorice” de grâne – dau din umeri când vine vorba despre cauzele scumpirii pâinii, cărnii, laptelor şi lactatelor, ouălor, uleiului şi multor altor alimente de bază.

Păcăleli privind subvenţiile din acest an

Deşi 2017 a început bine în ceea ce priveşte virarea subvenţiilor, în toamnă, la achitarea avansului pentru plăţile solicitate de fermieri în acest an, ministerul de resort a reuşit să cam dea cu băţul în baltă. Este drept, achitarea subvenţiilor pe suprafaţa arabilă au demarat la termen, adică din a doua jumătate a lunii octombrie, dar, deşi Petre Daea promisese ferm un avans de 70 la sută din sumele cuvenite pentru mai multe categorii de plăţi, în conturile celor îndreptăţiţi au intrat doar banii pentru plata unică pe suprafaţă. Mai mult, sumele nominale primite au scăzut drastic faţă de 2016, artât din cauza creşterii suprafeţei eligibile, cât şi a unui curs leu/euro defavorabil. Astfel, dacă în urmă cu un an plata pe suprafaţă se cifra la 470 de lei pe hectar, acum însumează doar în jur de 340 dfe lei/ha.

La rândul lor, crescătorii de animale au crezut în cuvântul ministrului, care le-a promis că vor primi şi ei un avans, însă ulterior doar o mică parte a lor au fost serviţi. Mai exact, au fost excluşi de la primirea avansului cei care încasareră subvenţii pe suprafaţă. Aceştia formează, de fapt, grosul crescătorilor de animale. Spre exemplificare, în judeţul Timiş există ceva mai mult de 4.000 de fermieri care au solicitat subvenţiile în sectorul zootehnic, dar numai circa 700 dintre ei nu sunt, în acelaşi timp, beneficiari ai plăţilor pentru suprafeţele arabile deţinute.

Nici măcar aceştia din urmă, însă, nu au pupat cu toţii vreun avans. Până în prezent, plăţile – demarate din 4 decembrie – i-au vizat doar pe micii crescători de animale, exploataţiile medii şi mari fiind, deocamdată, excluse. Cu alte cuvinte, o mare păcăleală pentru cei mai mulţi dintre crescătorii de animale. Probabil ca să mai dreagă busuiocul, ministerul invocă acum probleme cu programul informatic ce stă la baza plăţilor. Se vorbeşte despro un nou soft care urmează să fie achiziţionat de către APIA, dar mulţi sunt convinşi că nu este decât o perdea de fum pentru ca autorităţile să mascheze adevărata problemă: lipsa banilor. Este şi părerea lui Nicolae Oprea: „Se spune că sunt probleme cu acelaşi soft care le-a mâncat zilele agricultorilor în 2016, iar firma care l-a furnizat va fi exclusă de la o nouă licitaţie. Adevărul este, însă, că nu există în buget banii necesari”.

Ne apropiem, aşadar, de un final de an în care, trăgând linie şi adunând, fermierii au contabilizat mai multe minusuri decât plusuri, şi tot ce pot spera este ca în 2018 să fie sprijiniţi mai cu nădejde de autorităţi. Sau măcar să nu mai fie minţiţi.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Un raspuns la “Fermierii timişeni s-au confruntat şi în acest an cu incompetenţa guvernanţilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare