Fermierii afectaţi de calamităţi naturale, lăsaţi de izbelişte de Ministerul Agriculturii

Manifestările climaterice extreme le dau de furcă fermierilor tot mai serios, pe an ce trece, dar Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale refuză cu obstinaţie să ţină cont de această realitate.

În ultimii doi ani, fondul pentru despăgubirea fermierilor calamitaţi a dispărut cu desăvârşire din bugetul ministerului.

Aşa se face, de pildă, că seceta teribilă care a afectat culturile cerealiere de toamnă în 2017 s-a lăsat cu evaluări care arătau adevărate ravagii, mai exact circa 90.000 de hectare cu producţia diminuată între 30 şi sută la sută la porumb, soia şi floarea-soarelui, plus suprafeţe însemnate de păşuni afectate.

Constatările oficiale, în urma unor inspecţii efectuate de echipe mixte, formate din reprezentanţi ai Direcţiei Agricole, APIA şi autorităţilor locale, nu au avut, însă, niciun rezultat concret, nici măcar un singur agricultor neprimind vreun leu cu titlu de compensaţie pentru pierderi.

Conducerea Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş încă mai speră că ministerul de resort va găsi o modalitate de a interveni sau măcar de a-i sprijini indirect pe agricultorii care înregistrează pierderi însemnate ca urmare a fenomenelor meteorologice extreme.

Trebuie spus că organizaţia a cerut în repetate rânduri examinarea problemei de către ministrul Petre Daea, însă fără succes. „Suntem în perioada în care se lucrează şi la bugetul naţional al anului viitor, şi la cele locale.

În ultimii ani, capitolul bugetar referitor la despăgubirea agricultorilor care înregistrează pierderi de pe urma secetei, inundaţiilor ca urmare a revărsărilor de ape, grindinei sau a altor fenomene extreme, a dispărut cu totul.

Ne-am dori ca un astfel de fond să fie reînfiinţat, mai ales că pentru riscuri precum seceta, inundaţiile sau alunecările de teren societăţile de asigurări nu prea doresc să încheie înţelegeri cu fermierii.

O modalitate de sprijin din partea statului trebuie găsită, până la urmă. Ar mai fi şi varianta unui fond privat, constituit din contribuţiile agricultorilor, însă tentativele din ultimii ani de a-l constitui nu au primit girul autorităţilor.

Măcar în anul care vine ar trebui să se facă ceva concret, inclusiv pe plan legislativ să apară un act normativ clar, cu prevederi concrete în sprijinul celor care întregistrează pierderi mari în producţia vegetală sau zootehnică de pe urma calamităţilor naturale”, consideră Nicolae Oprea, secretarul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş.

Trebuie spus că în perioada anterioară ministeriatului lui Petre Daea la Agricultură au existat forme de sprijin precum subvenţionarea primei de asigurare pentru fermieri sau acordarea de compensaţii băneşti în cazul în care producţiea le era afectată în proporţie mai mare de 30 la sută din cauza unor fenomene climaterice extreme.

Din 2017, însă, nici pomeneală de vreun ajutor, cât de mic, pentru cei care îşi pierd recoltele sau producţia zootehnică din cauza capriciilor naturii.