Doar 17 proiecte pentru cartierele mărginașe ale Timișoarei, pe bugetare participativă

Doar 17 proiecte pentru cartierele mărginașe ale Timișoarei, pe bugetare participativă

117 proiecte au fost depuse de timișoreni în cadrul programului de bugetare participativă, ”Timișoara decide”, derulat de Primăria Municipiului Timișoara, pentru anul 2023.

Dintre aceste propuneri, 17 fac parte din campania-pilot destinată cartierelor Fratelia, Ronaț, Polonă și Kuncz, celelalte fiind proiecte pentru întregul oraș.

Atenție, este vorba despre proiecte propuse, care urmează apoi a fi analizate și jurizate, nu despre proiecte care vor fi efectiv puse în practică.

În ceea ce privește inițiatorii proiectelor, 87 de persoane s-au implicat în acest demers, 15 dintre acestea venind cu mai multe propuneri.

Nouă inițiatori au propus proiecte și la prima ediție a campaniei de buget participativ, revenind anul acesta cu aceleași propuneri, dar și cu unele noi.

Programul de bugetare participativă este un foarte bun instrument electoral, prin care actuala administrație dă impresia timișorenilor de rând că se pot implica direct în rezolvarea unor probleme punctuale din zonele în care locuiesc.

CITEȘTE ȘI: Timișoara și competiția pentru trenul metropolitan

Doar că realitatea nu este tocmai așa, iar mulți timișoreni și-au exprimat deja nemulțumirile față de campania precedentă de bugetare participativă.

Proiecte controversate – exemplul Musicescu

În ediția anterioară, au apărut mai multe discuții și nemulțumiri, în spațiul public și în special pe Facebook, vizavi de alegerea și jurizarea proiectelor care au fost declarate câștigătoare, cât și vizavi de utilitatea reală a unora dintre ele.

O altă nemulțumire publică, în același context, se referă la alegerea responsabililor de zonă, mai exact “managerii de cartier”, șase la număr, aleși prin concurs în 2022 din rândul cetățenilor, unii fiind apropiați ai USR iar unul chiar membru al partidului din care face parte actualul primar al Timișoarei.

Cel mai recent proiect cu bugetare participativă, care a și stârnit controverse este unul în plină desfășurare. Mai exact, este vorba despre lucrările pentru proiectul „Treceri de pietoni mai sigure!”, unul dintre cele opt declarate câștigătoare în urma procesului de bugetare participativă din 2022. Acesta presupune realizarea mai multor treceri de pietoni în zonele propuse de inițiatorii proiectului respectiv.

Ideea constă în „înălțarea trecerilor de pietoni la nivelul trotuarelor, fără a aduce modificări ulterioare infrastructurii actuale și introducerea iluminatului ecologic al trecerilor de pietoni pe timp de noapte pe str. Gavril Musicescu, de la intersecția cu Calea Martirilor 1989 și până la intersecția cu str. Vasile Zbegan”. O inițiativă lăudabilă, la prima vedere.

Doar că eficiența și impactul social real sunt minore, așa cum veți vedea în rândurile de mai jos.

Reprezentanții primăriei anunțau, pe 5 mai 2023, că proiectul a intrat în faza de execuție, iar o parte a lucrărilor a fost deja efectuată. Acestea continuă cu supraînălțarea trecerilor de la intersecția cu Calea Martirilor 1989 și până la intersecția cu str. Vasile Zbegan.

Principala critică adusă acestui proiect este că trecerile respective de pietoni nu prea au utilitate. Un motiv este că traficul pietonal pe strada Muzicescu este foarte mic comparativ cu majoritatea arterelor similare din oraș.

Chiar dacă reprezentanții municipalității au motivat acțiunea prin numărul mare de accidente din oraș, în care victime sunt pietoni, pe strada Muzicescu nu s-a înregistrat niciun astfel de incident rutier în ultimii ani.

O altă critică se referă la faptul că s-au construit trei treceri de pietoni pe un sector de drum de numai 700 de metri.

“Trei treceri de pietoni inălțate (două, numerele 1 si 3, duc spre un trotuar marginit de un câmp, iar una, numarul 2, face legatura intre doua case) pe o lungime de aproximativ 700 de metri, noua realizare marca Fritz!

Unde? Pe Strada Musicescu, o strada cu un trafic pietonal extrem de redus!

Mai il țineti minte cum s-a cătărat mereu pe dramele generate de diverse accidente si cum ne anunța el, primarul Fritz, că va lua masuri ferme pentru siguranta traficului?

Iată-le, stimati timisoreni, implementate la grămadă pe o stradă ce niciodata nu s-a caracterizat prin punerea in pericol a participantilor la trafic (conducatori auto, biciclisti, pietoni, etc).

Ce sa mai spunem decât că trebuie cumva justificată campania de bugetare participativă lansată de primărie?”, este comentariul de pe pagina Like Timișoara, una care taxează foarte des diversele derapaje în investiții și lucrări ale actualei administrații.

Tot vizavi de acest exemplu, mai trebuie spus că deși s-a investit în treceri de pietoni cu utilitate scăzută, aceeași stradă Muzicescu are două “cratere” în carosabil, unul dintre ele vechi de peste doi ani, dar de a căror reparație nu se ocupă nimeni.

“Soluția” a fost acoperirea acestora cu niște plăci masive de metal, ceea ce crează disconfort șoferilor dar și posibile avarii la trenul de rulare și la suspensia mașinilor.

Și-au amintit de cartierele sărace

Exemplul de pe Muzicescu nu este însă singurul privind cheltuirea aiuristică a banilor din bugetele participative, pentru a satisface țintit, pe zone, “nevoile” electorale ale primarului în funcție și pentru câștigarea electoratului. Dacă din 2020 și până acum cartierele mărginașe și sărace nu au fost o prioritate, ele au devenit de interes în anul preelectoral 2023.

Astfel, inițiativa „Timișoara decide” a fost reluată și în 2023, cu buget mărit, până la 4,2 milioane de lei.

Pentru a se adresa timișorenilor din aceste zone neglijate, pentru care nu sunt prevăzute bugete serioase, pentru lucrări sistemice de drumuri, canalizare sau infrastructură ori asistență social și medicală, au fost scoase din joben proiectele de minibugete participative, cele asupra cărora, teoretic, decid locuitorii vizați.

Numai că implicarea este una mai mult simbolică.

Dintre cele 117 propuneri din programul de bugetare participativă, doar 17 fac parte din campania-pilot destinată cartierelor Fratelia, Ronaț, Polonă și Kuncz, celelalte fiind proiecte pentru întregul oraș.

Și aici vorbim de 17 propuneri, ceea ce nu înseamnă că, implicit, toate vor fi trece de procesul de selecție și vor fi realizate efectiv. Va fi interesant câte dintre proiectele din cartierele mărginașe se vor și concretiza.

Următoarea etapă constă în analiza tehnică, juridică și financiară a eligibilității tuturor proiectelor depuse, de către Comisia de buget participativ împreună cu aparatul de specialitate al primăriei.

Perioada de analiză este programată să se deruleze până în data de 22 mai, dar este posibil ca acest termen să se prelungească, având în vedere numărul mare de proiecte depuse. După comunicarea rezultatelor analizei, cei care nu sunt mulțumiți de rezultate pot depune contestație, în perioada 24-31 mai.

Procesul de votare pentru lista finală de proiecte eligibile se va desfășura în intervalul 1 iunie – 2 iulie.

Proiectele câștigătoare, maxim 15, vor fi desemnate în urma votului timișorenilor, apoi vor fi incluse în bugetul local și implementate de Primăria Municipiului Timișoara.

“Bugetul Participativ este un instrument de management deschis, incluziv şi transparent, care permite participarea reală a timișorenilor la guvernarea oraşului, prin propunerea și votarea unor proiecte de interes pentru comunitate.

Noutatea ediției din acest an este că, din bugetul total de 4,2 milioane lei alocată bugetului participativ, suma de 1,2 milioane de lei va fi direcționată către Campania dedicată cartierelor (proiect pilot)”, a anunțat Primăria Timișoara marți, 16 mai 2023, prin serviciul comunicare al instituției.

Stadiul derulării programului de bugetare participativă poate fi urmărit accesând linkul: https://decidem.primariatm.ro/bp.