Curtea Constituţională a decis miercuri că majorăriile salariale sunt constituţionale, în timp ce o decizie pe legea privind reducererea a 102 taxe va fi luată abia vineri.
Deputaţii au adoptat pe 7 noiembie legea pentru aprobarea OUG 20 care prevede mai multe creşteri salariale pentru bugetari cu 184 de voturi „pentru”, un singur deputat refuzând să îşi exprime votul. Legea a fost atacată la Curtea Constituţională de PNL şi de Guvernul Cioloş
Impactul bugetar anunţat de ministerul finanţelor va fi de 4,8 miliarde de lei, dar economiştii cred că el va fi mult mai mare. Potrivit acestora, majorarea nu va avea influenţă asupra bugetului pe 2016, dar va face un an 2017 extrem de dificil, în condiţiile în care cheltuielile sunt deja la limită, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar.
„Impactul pentru 2017 este unul major. Repetăm greşelile din 2008, când felul în care s-a acţionat – un deficit bugetar de 5,5% din PIB, la o creştere economică de peste 8% – a fost expresia unei iresponsabilităţi totale”, comentează economistul Ionuţ Dumitru.
Economistul Aurelian Dochia adaugă: „O să tragem ponoasele mai târziu, poate nu chiar ca în 2008 – 2009, pentru că nu suntem într-o conjunctură de criză. Însă riscurile sunt evidente. 2017 va fi un an cu multe semne de întrebare: este improbabil că vom mai avea o creştere economică de 5% ca în 2016, la care se adaugă toate presiunile pe buget decise în acest an. Este posibil ca peisajul favorabil să se schimbe ca urmare a depăşirii deficitului bugetar de 3% din PIB, prin urmare ratele de dobândă să se modifice, iar ratingul de ţară să fie pus sub semnul întrebării”.
Parlamentul face majorări de salarii în pofida legii responsabilităţii fiscal-bugetare (69/2010) care spune: “Nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar”. Legea a fost elaborată tocmai pentru a preîntâmpina excesul din anii electorali 2008 – 2009. Însă încălcarea legilor se poate rezolva uşor, printr-o singură sintagmă: „Prin derogare de la legea X”.
De ce economiştii au o senzaţie de deja-vu în faţa deciziei Parlamentului din aceste zile? În campania electorală din 2008 (alegeri legislative) şi apoi în cea din 2009 (alegeri prezidenţiale) s-au întâmplat lucruri care au devenit în timp exemple de neadecvare. Pe fondul campaniei electorale, cheltuielile de personal ale bugetului consolidat au crescut cu 72% într-un singur an, de la 25 de miliarde de lei în 2007 la 42 de miliarde în 2008. Efectul legilor de majorare a cheltuielilor adoptate în 2008 s-a răsfrânt şi asupra anului 2009. Astfel, cheltuielile bugetului cu salariile au crescut în 2009 cu încă aproape 4 miliarde de lei, comparativ cu anul precedent, până la 46,7 miliarde de lei, în total o creştere cu 87% faţă de 2007. Nu există date certe care să arate cât a fost influenţat cursul de această inundaţie de bani. A existat un „mix“, spune economistul Ionuţ Dumitru, între conjunctura internaţională gravă şi politicile proaste luate de guvern.
Cert este că din septembrie 2008 până în decembrie 2008, leul şi-a a pierdut 7% din valoare, de la 3,62 lei/euro în septembrie până la 3,91 lei/euro în decembrie. Până în decembrie 2009, când s-au încheiat alegerile prezidenţiale, faţă de toamna lui 2008, când partidele au intrat în forţă în alegeri, leul a pierdut 16,5% în faţa euro.
În acea perioadă, deficitul bugetar (ESA) s-a dublat de la 2,8% în 2007 la 5,5% în 2008, pentru a face încă un salt spectaculos în 2009, până la 9,5% din PIB, pe fondul crizei.
„Este o nesăbuinţă să ai un deficit bugetar de 5,5% din PIB (în 2008 – n.red.) la o creştere economică de 8,5%. Dacă nu exista acest derapaj în 2008, criza nu ar fi lovit atât de puternic. Exemplul Poloniei este de învăţătură: polonezii nu au căzut în recesiune pentru că nu au avut dezechilibrele macro pe care le-am avut noi”, comentează Ionuţ Dumitru.
Ce a urmat se ştie: tăieri de salarii, cu o explicaţie plastică a preşedintelui de atunci Traian Băsescu: statul este un om gras care s-a urcat în spatele unui om slab care este economia.
Guvernul liberal din 2008 al lui Popescu-Tăriceanu a refuzat formal majorarea salariilor din învăţământ cu 50%, cum cerea Parlamentul. Dar membrii guvernului care erau parlamentari şi parlamentarii liberali au votat „pentru”, la fel ca toţi ceilalţi. Majorările au fost anulate de guvernul Boc care i-a urmat lui Tăriceanu, dar profesorii şi alte categorii şi-au recâştigat drepturile salariale acordate de Parlament, în instanţă. Sunt decizii de plată în urma unor hotărâri judecătoreşti de 11 mld. lei, din care au fost plătite până acum 9 mld. lei.
„Scenariul se poate repeta. Guvernul ce va veni va constata că nu poate să plăti sumele pe care Parlamentul i le decide acum şi le anulează, dar oamenii recâştigă majorările în instanţe“, comentează Ionuţ Dumitru.
