Agricultura timişeană, „brăzdată” de grâu nerăsărit şi preţuri îngheţate

Campania agricolă de toamnă a durat ceva mai mult decât în alţi ani, din cauza condiţiilor meteo, dar în acest moment se poate spune că este practic închisă la nivelul judeţului Timiş.

E de remarcat o mutaţie interesantă în zona cerealieră, mai exact o reducere cu peste 20 de procente a suprafeţei totale cultivate cu grâu.

Astfel, dacă în acest an s-a recoltat grâu de pe aproape 130.000 de hectare, pentru 2017 se prevede o cantitate totală mult mai mică, deoarece în toamnă s-au însămânţat doar circa 100.000 de hectare. Ar mai constitui o problemă şi faptul că foarte mulţi fermieri nu au putut însămânţa în perioada optimă, întârziind cu două sau chiar trei săptămâni această operaţiune.

Suprafeţe însemnate cu grâu nerăsărit

„Avem suprafeţe mari cu grâu nerăsărit sau într-o fază incipientă de răsărire, deoarece s-a însămânţat târziu, depăşindu-se perioada optimă din cauza timpului nefavorabil pentru lucrări. Părerile agronomilor în ceea ce priveşte perioada optimă sunt împărţite, unii spunând că e destul de rău, alţii că situaţia se poate remedia.

Depinde, în orice caz, atât de condiţiile climaterice din perioada iernii, cât şi de fertilizări şi toate celelalte lucrări care trebuie efectuate la primăvară. Chiar dacă suprafaţa cultivată cu grâu a scăzut mult în judeţ, totuşi va fi destul atât pentru consumul local, cât şi pentru export”, susţine Nicolae Oprea, secretarul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş.

Preţurile sunt derizorii şi… au îngheţat

Nu în ultimul rând, anul agricol recent încheiat a fost caracterizat prin preţuri foarte mici la majoritatea produselor. Grâul, de pildă, e scos acum la vânzare cu 50 până la cel mult 55 de bani pe kilogram, dar, în ciuda preţurilor mici, care pentru unii cultivatori nici măcar nu acoperă costurile de producţie, se fac foarte puţine tranzacţii.

„Evoluţia preţurilor este foarte slabă. Din păcate, nu se previzionează o relansare a pieţei produselor agricole nici măcar pentru luna ianuarie. Rămâne de văzut ce va fi din februarie”, afrirmă Nicolae Oprea.

Mai multe neîmpliniri pe plan legislativ

Rapiţa, în schimb, arată destul de bine în această perioadă, dar, fiind o cultură mai sensibilă la iernile foarte reci, e încă devreme pentru lansat previziuni. Pentru primăvară ar mai fi notabil că, scăzând suprafeţele ocupate cu grâu, rămân terenuri destul de întinse pe care fermierii timişeni vor înfiinţa culturi de porumb, floarea-soarelui sau soia.

„Porumbul, datotită producţiilor mari realizate în acest an, dar şi preţului mulţumitor le-a adus câştiguri bune agricultorilor, iar pe unii chiar i-a scos din sărăcie. Ar fi bine să avem doi ani la rând cu producţii bune”, opinează Oprea.

El atrage atenţia, însă, asupra unei neîmpliniri majore pe plan legislativ, fiind vorba despre faptul că guvernanţii nu au reuşit să reducă semnificativ birocraţia, lucru cerut de multă vreme de fermieri, prin vocea reprezentanţilor lor.

În aceeaşi idee, agricultorii ar fi avut nevoie de o legislaţie mai clară privitoare la despăgubirile după daunele provocate culturilor şi animalelor de calamităţile naturale. Mult-trâmbiţatul fond mutual din care fermierii să-şi poată acoperi pagubele a murit în faşă.

La fel s-a întâmplat, de altfel, şi cu proiectul unui fond pentru investiţii, din care agricultorii şi-ar fi putut finanţa o seamă de achiziţii şi alte cheltuieli pentru dezvoltarea exploataţiilor, dar şi să-şi poată asigura cofinanţările proiectelor pentru care obţin fonduri europene.

Ar mai fi de adus în discuţie o iniţiativă mai veche, privitoare la înfiinţarea camerelor agricole private. Timişul s-a numărat printre cele 14 judeţe care, în toamna anului 2013, şi-au desemnat chiar şi colegii de conducere pentru asemenea structuri, după un vor al fermierilor şi al proprietarilor de păduri.

Ulterior, însă, camerele private au fost… omorâte încă din faşă de către ex-ministrul agriculturii, Daniel Constantin, care a promovat un act normativ care lăsa practic fără atribuţii aceste organizaţii. Nici actualul ministru, Achim Irimescu, nu a făcut nimic pentru a-i sprijini pe fermieri să-şi pună pe picioare o structură proprie.

Reprezentanţii agricultorilor sunt deja convinşi – pe bază de informaţii certe, nefiind vorba despre simple bănuieli – că politicienii de toate culorile nu agreează constituirea de organizaţii care să dea mai multă putere mediului privat.

Dacă viitorul an agricol are încă destule incertitudini, există şi lucruri sigure, unul dintre ele fiind că guvernanţii vor să deţină controlul asupra a tot ce mişcă şi în această branşă.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns